Matei Marilena, Author at Traficmedia

Material de opinie de Vladislav Dabija, Senior Manager, și Sorin Popa, Senior Consultant, Global Trade Advisory, Deloitte România

Planul de implementare a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), instituit prin Regulamentul Uniunii Europene 956/2023, prevede că, pentru a putea importa mărfuri vizate de taxa pe carbon pe piața uniunii începând cu anul 2026, importatorii și reprezentanții vamali care acționează indirect pentru clienții lor trebuie să dobândească, până atunci, statutul de declarant autorizat CBAM. Procesul este unul complex și poate dura până la o jumătate de an, astfel că cei interesați trebuie să înceapă demersurile cât mai curând.

În acest scop, Comisia Europeană a publicat, la sfârșitul lunii octombrie, proiectul de regulament pentru înființarea registrului CBAM și proiectul de regulament pentru obținerea statutului de declarant autorizat CBAM. Acesta din urmă stabilește procedura pe care solicitanții trebuie sa o urmeze începând cu 31 decembrie 2024 pentru a putea obține statutul de declarant autorizat CBAM.

Proiectul de regulament pentru obținerea statutului de „declarant autorizat CBAM”

Pentru obținerea statutului, operatorii economici vor depune o solicitare către autoritatea națională competentă, Ministerul Finanțelor, în cazul României, prin intermediul registrului electronic CBAM, care trebuie însoțită de documente și informații detaliate (conform proiectului de regulament) care să demonstreze îndeplinirea criteriilor de acordare prevăzute de legislația CBAM.

Unul din criteriile pe care solicitanții trebuie să le îndeplinească pentru a obține statutul este să nu fi încălcat grav sau repetat legislația fiscală și vamală, normele privind abuzul de piață sau regulamentele CBAM. Potrivit proiectului de regulament, pentru a constata îndeplinirea acestui criteriu, autoritățile competente ar putea solicita documente precum certificatul de cazier judiciar al operatorului în cauză și al persoanelor fizice implicate în conducerea acestuia.

Un alt criteriu prevăzut de regulamentul CBAM este demonstrarea capacităților financiare și operaționale ale solicitantului de a îndeplini obligațiile care îi revin în baza mecanismului. În acest scop, proiectul de regulament prevede că solicitantul nu va obține statutul de declarant autorizat dacă este subiectul unei proceduri de faliment sau dacă are întârzieri la plata taxelor.

Totodată, proiectul de regulament prevede că solicitantul trebuie să depună, odată cu cererea, documente prin care să demonstreze că are capacitatea financiară să-și îndeplinească obligațiile care îi revin în legătură cu regulamentul CBAM (să achiziționeze certificatele aferente emisiilor încorporate în mărfurile importate). Printre documentele pe care solicitantul ar putea să le depună în acest scop se numără contul de profit și pierderi, bilanțurile financiare și situația fluxurilor de numerar.

Tot pentru a demonstra îndeplinirea acestui criteriu, proiectul de regulament prevede că solicitantul ar trebui să dețină o structură organizațională clară și să aibă implementate proceduri de control pentru achiziția și predarea certificatelor CBAM.

Termene pentru eliberarea autorizației

În cadrul procedurii de acordare a statutului, autoritatea competentă trebuie să inițieze, prin intermediul registrului electronic, o consultare cu celelalte state membre UE, în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea cererii, prin care acestea din urmă să confirme că nu au obiecții cu privire la acordarea statutului de declarant autorizat și că solicitantul nu a făcut obiectul unei cereri de autorizare, nu deține și nu i s-a revocat o astfel de autorizație în alt stat membru.

Autoritatea competentă va determina termenul în care celelalte state membre pot răspunde la consultare, în funcție de valoarea și volumul importurilor și de profilul de risc al solicitantului, dar acesta nu poate depăși 15 zile lucrătoare.

Solicitanții care nu au fost stabiliți în UE pe parcursul ultimelor două exerciții financiare anterioare anului în care depun cererea sunt obligați, conform regulamentului, să constituie, să monitorizeze și să înscrie în registrul CBAM o garanție, care va fi calculată de autoritatea competentă astfel încât să acopere valoarea certificatelor CBAM pe care declarantul ar trebui să le cumpere și să le predea autorităților în contul importurilor efectuate.

Per total, autoritățile vor avea la dispoziție un termen de 120 de zile calendaristice de la primirea cererii să o evalueze, iar în cazul în care vor solicita documente sau informații suplimentare de la solicitant, termenul poate fi prelungit cu încă 30 de zile, la care se adaugă alte 30 de zile în care operatorii în cauză să prezinte documentele necesare.

Astfel, având în vedere termenele de soluționare menționate în proiectul de regulament, cei interesați de obținerea autorizației de declarant CBAM ar trebui să înceapă demersurile necesare cât mai rapid, astfel încât să își asigure îndeplinirea obligațiilor aferente începând cu ianuarie 2026.

Ce prevede proiectul de regulament pentru înființarea registrului CBAM

Conform regulamentului CBAM, Comisia Europeană are obligația înființării „registrului CBAM”, sub forma unei baze de date electronice securizate, care să creeze cadrul tehnic necesar pentru îndeplinirea obligațiilor impuse prin regulament și care să permită interconectarea cu alte sisteme vamale și ne-vamale.

Potrivit proiectului de regulament, registrul CBAM va fi format din portalul dedicat declaranților, portalul dedicat operatorilor de instalații din afara UE, portalul dedicat autorităților naționale competente și portalul dedicat Comisiei Europene.

În funcție de tipul de utilizator, fiecare portal va permite efectuarea unui set unic de operațiuni. De exemplu, portalul operatorilor va permite să se includă în registrul CBAM date referitoare la operator, la instalațiile de producție și informații despre mărfurile produse în acele instalații, în timp ce portalul declaranților va permite înregistrarea solicitărilor de acordare și de revocare a statutului de declarant autorizat.

Recomandări pentru companiile implicate

Ținând cont de faptul că operatorii economici vor putea solicita obținerea statutului de declarant autorizat CBAM începând cu 31 decembrie 2024, este recomandat ca aceștia să analizeze anticipat îndeplinirea criteriilor necesare și să înceapă pregătirea documentelor și procedurilor în vederea autorizării.

Totodată, având în vedere termenul maxim de soluționare a cererii, de 180 de zile, și numărul mare de potențiale solicitări de înregistrare, este indicat ca agenții economici să demareze procedura de obținere a statutului cât mai devreme, astfel încât să elimine orice risc legat de întârzierea obținerii acestuia și de blocare a operațiunilor de import de mărfuri CBAM.

În plus, dat fiind faptul că unul dintre criteriile de acordare a autorizației de declarant CBAM este legat de conformarea la cerințele de raportare CBAM – solicitantul să nu fi încălcat grav sau repetat reglementările aferente -, importatorii de produse supuse taxei pe carbon trebuie să se asigure că respectă toate obligațiile de raportare în perioada tranzitorie, pentru a evita respingerea solicitării de acordare a statutului de declarant autorizat.

Gala Tranzit a arătat încă o dată, cu cei peste 800 de participanți într-o singură zi, că este evenimentul cel mai așteptat de transportatori de pe parcursul întregului an, în care oamenii se bucură să se revadă, vor să schimbe informații și să afle lucruri noi și sunt gata să facă și business, beneficiind de prezența cu standuri proprii a furnizorilor de camioane, semiremorci, carduri de combustibili, anvelope, softuri, asigurări etc.

În ciuda faptului că este o perioadă extrem de aglomerată, cu multe comenzi de transport în curs, după o primă jumătate de an dificilă, mulți transportatori mici, medii și mari au venit totuși la Cluj pentru a lua pulsul pieței. Aproape 550 de reprezentanți ai industriei de transport și logistică și aproape 300 de furnizori de produse și servicii au pus la punct ofertele pentru 2025, un an care se anunță la fel de impredictibil ca și anii din urmă. Cu o mulțime de noi taxe, reglementări anunțate că vor intra în vigoare în 2025 și amenințarea unor controale tot mai stricte în țările din vestul Europei, mulți dintre transportatorii români par pregătiți pentru aceste provocări. Încă este nevoie de multă automatizare pentru a răspunde nevoii de control manifestate de autoritățile naționale, dar și de cele europene, investițiile în sisteme IT fiind planificate atent, odată cu cele în echipamente de transport, după un an sau chiar doi în care achizițiile de camioane au mai stagnat ca urmare a prețurilor mari și timpilor îndelungați de livrare.

Analizând cifrele pe 2023, într‑adevăr, cele mai eficiente companii de transport au fost cele care au mers cu flote constante și care au crescut rulajele parcurse cu aceleași echipamente, în timp ce firmele care au achiziționat camioane noi în 2022 și 2023 – și mai ales cele care au mărit parcul masiv – au avut profituri mai mici decât înainte, în ciuda creșterilor în planul cifrelor de afaceri.

Iar dacă puțini au crescut flota în 2023, în 2024 cele mai multe flote din top 100 au scăzut puțin câte puțin, corecția fiind ordonată de reducerea volumelor de transport din prima parte a anului. Deja din septembrie lucrurile par să meargă mai bine, astfel că se fac planuri de achiziții pentru 2025, mai ales că prețurile la camioane sunt ceva mai bune după un an în care celelalte piețe est-europene, dar și unele vest-europene, au stagnat, dacă nu au scăzut chiar destul de mult. Noua generație de camioane aduce și un mic avantaj la încadrarea în clase de taxare mai avantajoase din punct de vedere al emisiilor de CO₂ din Germania și Austria, alături de un consum de combustibil mai mic.

Cu toate că spiritul de sărbătoare de la Cluj a arătat optimism, mulți dintre cei prezenți au fost totuși rezervați după anii dificili parcurși, în contextul economic și politic neclar de după alegerile din acest an și cu războaie, inclusiv economice, în desfășurare.

Astfel, în ciuda maturității pe care firmele de transport din România au arătat-o în ultimii ani, cuvântul de ordine pare să fie în continuare prudența. Un ajutor inestimabil pentru transportatori ar fi anunțul, la finalul lui noiembrie, că România și Bulgaria devin parte a Schengen. Dar, pe lângă economia importantă de timp și de bani pe care intrarea României în Schengen ar aduce-o, transportatorii români trebuie să fie conștienți că mai puțin timp de așteptare la granițe va aduce automat și o concurență străină interesată de piața românească, destul de bună comparativ cu țările din jur în ultimul an.