Matei Marilena, Author at Traficmedia

Într-un interviu acordat revistei Tranzit, Bogdan Steliean, General Manager sennder România, remarcă faptul că de o lună-două se simte o criză acută de capacitate de transport. Pe piaţa olandeză specialiştii spun că o asemenea criză de capacitate de transport nu s-a mai întâlnit de 20 ani încoace.

“Pur și simplu sunt prea puţine camioane raportat la numărul de comenzi existente”, spune Bogdan Steliean, care explică această lipsă de capacitate în parte prin dispariția multor firme de transport poloneze şi lituaniene de pe piață.

Potrivit unui raport polonez, circa 13% din companiile de transport din această țară vor dispărea până la sfârşitul anului, iar în condiţiile în care în Polonia sunt înregistrate peste un milion de vehicule comerciale, 13% înseamnă foarte mult din capacitatea de transport european. Astfel, “chiar dacă nu vorbim despre o creştere majoră a industriei, ci, dimpotrivă, traversăm o perioadă de stagnare, falimentul multor firme de transport din Polonia va crea o criză majoră pe piaţa de transport europeană. Iar dacă dispare o bună parte din capacitatea de transport, automat preţurile vor creşte”, spune Bogdan Steliean.

Ce-i drept, 2024 a început foarte prost pentru transportatori, care s-au confruntat cu multe creşteri de taxe de drum în aproape toate ţările europene şi majoritatea clienţilor au refuzat să plătească în ianuarie-februarie aceste creșteri de costuri.

“Părerea mea este că transportatorii români au fost mai rezistenţi decât cei din vestul Europei. O explicaţie poate fi şi faptul că în România nu există flote foarte mari precum cele din Lituania, Polonia sau chiar Bulgaria, pentru care rularea flotei a fost mai importantă decât preţul, iar asta creează un efect de domino şi împinge piaţa către dumping. Astfel, au fost situaţii la începutul anului în care nu existau curse şi mulţi operatori de transport din aceste țări au acceptat să reducă tarifele și la sub 1 EUR/km tur-retur, pe când transportatorii români nu au mers sub 1,20 EUR/km pe aceleaşi curse Cehia-Germania sau Polonia-Germania sau Germania-Germania. Acum urmează o perioadă de normalitate, în care preţurile de transport vor creşte”, a mai spus General Manger-ul sennder România.

Bogdan Steliean crede că transportatorii români au ajuns la un anumit nivel de maturitate. “Este adevărat că operatorii români nu sunt la fel de deschişi către tehnologie precum polonezii sau lituanienii, însă, pe de altă parte, există un plus de experienţă. Cei care au peste 40 de camioane nu fac niciodată un singur tip de transport full truck, ci mai au şi operaţiuni LTL sau un transport specializat, sau menţin un număr de camioane pentru zona spot, astfel încât să nu își pună toate ouăle într-un singur cuib”.

Puteţi citi integral interviul cu Bogdan Steliean în ediţia de octombrie a revistei Tranzit.

Iar la Gala Tranzit de pe 7 noiembrie de la Cluj vom organiza un panel pe tema oportunităţilor de pe piaţa de transport de la acest moment şi tipurile specializate de transport care au viitor. Pentru înscrieri puteţi folosi adresa de email a redacţiei: office@traficmedia.ro

După 2027, Polonia va avea mai puțini bani din fondurile de coeziune ale UE și mai puțini bani din măsurile compensatorii, ca urmare a progresului economic al țării. Negocierile privind fondurile următoare de investiții vor începe în timpul președinției poloneze (în prima jumătate a anului 2025) și în mod oficial în iunie 2025. Politicienii polonezi recunosc că efectele finanțărilor europene sunt vizibile în Polonia, inclusiv în domeniul transporturilor. Din 2007, Polonia a obținut 195,3 miliarde PLN (42,5 miliarde EUR) pentru dezvoltarea transportului, conform datelor Centrului pentru proiecte de transport al UE – cofinanțarea a ajuns la 18,7 miliarde EUR în perioada 2007-2013, 23,7 miliarde EUR în 2014-2020, respectiv 20,8 miliarde EUR în 2021-2027 – utilizarea îndelungată și eficientă a fondurilor europene în sectoarele individuale de transport făcând posibilă îmbunătățirea semnificativă a calității infrastructurii în Polonia.

În ceea ce privește programele, 86 de miliarde PLN au fost alocate Programului Operațional Infrastructură și Mediu în perioada 2007-2013, iar pentru acesta 88,1 miliarde PLN în perioada 2014-2020. 19,5 miliarde PLN au fost alocate Fondului Conectarea Europei (CEF), iar 1,7 miliarde PLN Programului Operațional Polonia de Est.

Aproape 22,1 miliarde EUR au fost alocate drumurilor, 12,6 miliarde EUR căilor ferate, 7,1 miliarde EUR municipalităților (inclusiv metroului din Varșovia), 4,8 miliarde EUR sectorului combustibililor alternativi, 0,91 miliarde EUR pentru dezvoltarea transportului intermodal și 0,41 miliarde EUR pentru dezvoltarea sectorului aviației. Cel mai mare beneficiar al fondurilor UE este Direcția generală pentru drumuri naționale și autostrăzi (GDDKiA), care a construit 4.399 km de drumuri de mare viteză până la 1 mai 2024. Direcția Generală a drumurilor din Polonia a gestionat o rețea de 1.949,2 km de autostrăzi și 3.267,9 km de drumuri express la 1 mai 2024.

Căile ferate, în afară de renovarea șinelor de cale ferată (extinderea sau construcția a 128 km și modernizarea a 1.069 km), au echipat peste 15.400 km de linii ferate cu sistemul ERTMS/ETCS și au renovat aproape 100 de gări. De asemenea, finanțarea UE a permis achiziționarea a 5.258 de vehicule feroviare noi. În curând va fi lansată o cerere de oferte pentru digitalizarea transportului feroviar, și anume echiparea vehiculelor feroviare cu sistemul ERTMS pentru a spori siguranța traficului și a îmbunătăți confortul operatorilor feroviari. Calendarul planificat al licitației depinde de aprobarea de către CE a programului de ajutor, dar se preconizează că aceasta va avea loc în 2024.

În conformitate cu orientările UE, sarcina de acțiune se transferă de la drumuri la calea ferată. Programele de finanțare pentru 2021-2027 au vizat 48 de contracte din sectorul feroviar și doar 15 din sectorul rutier. În valoare de 10 miliarde EUR, programele feroviare ale de finanțare includ revitalizarea a 250 km de linie de cale ferată, eliminarea a 180 de blocaje de pe rețeaua feroviară (inclusiv eliminarea trecerilor la nivel unice) și achiziționarea a 381 de unități electrice multiple pentru conexiunile regionale și pe distanțe lungi.

Transportul intermodal va beneficia de sprijin pentru construirea sau extinderea a 5 terminale intermodale și achiziționarea a 200 de unități de material rulant. Operatorii vor concura pentru cofinanțare în vederea instalării de echipamente ERTMS la bordul a 144 de vagoane. Ministerul Fondurilor încearcă să obțină cea mai mare cofinanțare posibilă din partea CE, iar aprobarea de la Bruxelles este necesară deoarece subvenția este tratată ca ajutor de stat.

Cele 4,5 miliarde EUR alocate pentru autostrăzi vor fi utilizate pentru finalizarea construcției de variante de ocolire cu o lungime totală de 90 km, pentru eliminarea “punctelor negre” în 305 locații și pentru instalarea a 128 de dispozitive automate de supraveghere.

Orașele vor primi finanțare pentru achiziționarea a 579 de vehicule cu emisii zero și reduse și a 88 de tramvaie noi.