Matei Marilena, Author at Traficmedia

Pe lângă vestea bună că transportatorii au obținut o păsuire la control și amenzi pentru netrimiterea coordonatelor GPS ale transporturilor internaționale supuse reglementărilor Ro e-Transport pe teritoriul României până la 1 ianuarie 2025, ANAF a clarificat și faptul că nu se sancționează schimbarea punctul de trecere a frontierei din motive obiective, cu condiția ca modificarea să se facă în perioada de valabilitate a codului UIT.

Clarificarea a fost făcută de Nicu Nițu, șef serviciu ANAF, Direcția generală Anti-fraudă, în cadrul unui webinar organizat săptămâna trecută de UNTRR, și reconfirmă declarațiile reprezentantului ARILOG, Daniel Radu, luna trecută într-un interviu acordat revistei Tranzit.

Potrivit lui Nicu Nuțu, în cazul achizițiilor intracomunitare, codul UIT trebuie să fie valabil de la momentul prezentării vehiculului în punctul de trecere a frontierei românești și până la locul de descărcare din țară și se poate elibera cu trei zile înainte ca vehiculul să ajungă în frontieră. Pentru livrările intracomunitare, UIT trebuie să fie valabil de la momentul încărcării mărfurilor în vehicule și până la ieșirea din țară. La fel, eliberarea UIT se poate obține cu trei zile înainte.

În cazul importurilor, codul UIT trebuie să fie valabil din momentul realizării formalităților vamale și punerea în circulație a bunurilor pe rutier. Nu contează ce s-a întâmplat anterior cu bunurile, pe ce mod de transport au circulat și câte transbordări s-au făcut.

În situația unui transport internațional de bunuri în care doar o parte dintre partide îndeplinesc cerința UIT, atunci doar pentru acelea trebuie obținut codul, conform art. 3 alin 7 din ordinul comun 1337/2024.

La expirarea codul UIT, în accepțiunea ANAF transportul s-a finalizat. Astfel, dacă în perioada de valabilitate a codului nu s-au recepționat toate bunurile, trebuie menționată în sistem recepția parțială a acestora.

De remarcat faptul că în cazul transporturilor pentru persoane fizice se fac două distincții: dacă transportul este strict pe teritoriul național, atunci declarația în RO e-Transport o face furnizorul persoană juridică, în timp ce în cazul transporturilor internaționale nu se impune declararea, pentru că persoanele fizice nu intră sub sfera de acoperire a legislației privind bunurile cu risc fiscal ridicat.

De asemenea, în ceea ce privește ambalajele, acestea nu fac parte din categoria bunurilor cu risc ridicat, deci nu trebuie obținut UIT. Dacă bunurile transportate și care intră sub incidența RO e-Transport sunt ambalate, atunci greutatea ambalajelor intră în calculul greutății totale a partidei de marfă.

Transportul mărfurilor în regim vamal

În cazul unui transport dintr-o țară din afara Uniunii Europene către un beneficiar din România, din exterior până la punctul unde se fac formalitățile vamale – fie pe graniță sau la un punct vamal interior – nu este necesară obținerea codului UIT. Abia după efectuarea formalităților vamale este necesar UIT-ul.

„Spre exemplu: dacă firma A din Brașov importă bunuri de la firma B din Turcia, iar formalitățile vamale se fac la Romexpo București, atunci se impune obținerea codului UIT doar de la punctul vamal din București și până la ajungerea acestora la destinație, la Brașov. La fel, în caz de export, aceeași firmă A din Brașov trebuie să solicite, în calitate de furnizor, cod UIT de la locul de încărcare până la punctul vamal din Romexpo București, de unde, odată făcute formalitățile vamale, nu se mai continuă monitorizarea“, a precizat reprezentantul ANAF.

Trebuie reținut că se monitorizează doar parcursul rutier al mărfurilor. Astfel, dacă aceeași firmă A din Brașov achiziționează mărfuri din Ungaria, iar acestea sunt aduse până la Curtici pe tren, pentru ca apoi să fie încărcate în camion, se va monitoriza doar traseul rutier de la Curtici la Brașov. „Întotdeauna se monitorizează doar segmentul rutier și doar atunci când bunurile nu sunt transportate în regim vamal.“

IVECO România reușește performanța de a încheia primele 8 luni pe poziția de lider de piață al vehiculelor comerciale (gama peste 3,5 tone) cu o cotă de piață de 18,2%. Rezultatul excelent se datorează succesului pe care Daily îl are în continuare pe piața românească, grație căruia IVECO a atins anul acesta o cotă de piață de 26,5% pe segmentul 3,5-7,5 t), în creștere cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind lider de piață pe acest segment pentru al șaselea an consecutiv.De la începutul anului, obiectivul principal al IVECO a fost să mențină poziția de lider pentru al șaselea an consecutiv. Piața vehiculelor comerciale ușoare (gama 3,5-7,49t) a atins cel mai înalt nivel din 2019, până în prezent.

În primele 8 luni ale anului 2024, segmentarea pieței vehiculelor comerciale ușoare din România indică preferințele clare pentru anumite categorii de vehicule. Conform datelor disponibile raportate de DGPCI, categoria vehiculelor de tip furgon a dominat piața, cu o pondere de 40,7%, urmată de șasiurile cu prelată, care au atins o pondere de 15,8%. Șasiurile carosate cu box cu temperatură controlată și cele destinate construcțiilor au înregistrat ponderi de 7,5%, respectiv 12,6%.

24% din totalul vânzărilor de vehicule comerciale ușoare IVECO au vizat autoșasiurile cu prelată, 20,4% – șasiurile echipate cu benă basculabilă sau obloane rabatabile (specifice lucrărilor edilitare), 18,2% pe cele echipate cu box cu temperatură controlată și 15,3% au constituit vehiculele de tip furgon.

„Ne bucură faptul că după primele opt luni ale anului ne-am atins obiectivele setate la finele anului trecut, adică să ajungem să dominăm piața vehiculelor comerciale și să ne menținem ritmul de creștere” – a declarat Andrei Gagea, Country Manager, IVECO România.

În primele opt luni ale anului, piața vehiculelor comerciale medii și grele a stagnat față de aceeași perioadă a anului precedent, dar trendul pieței este unul ascendent pentru ultimii 3 ani. Piața a arătat o preferință predominantă pentru tractoare, care au reprezentat 74,3% din totalul pieței. În schimb, segmentul vehiculelor pentru construcții (incluzând basculante, betoniere și vehicule cu cârlig ridicător) a cunoscut o creștere semnificativă, ajungând la o pondere de 14,7%, în creștere de la 11,5% în aceeași perioadă a anului trecut. În ceea ce privește vehiculele destinate municipalităților, acestea au înregistrat o ușoară scădere procentuală, de la 3,5% la 3,2%. În ceea ce privește IVECO, vehiculele de tip autotractor au înregistrat o pondere de 54,5% din totalul vânzărilor, în timp ce autocamioanele pentru construcții reprezintă 22,8%, față de 15,8% în aceeași perioadă a anului anterior. Cu o cotă de piață de 8,3% pe segmentul mediu și greu, IVECO a reușit să se orienteze către segmentele cu potențial de creștere, adaptându-se rapid la noile dinamici ale cererii și preferințelor clienților.