Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a solicitat Prim – Ministrului Ion – Marcel CIOLACU și Ministrului Transporturilor și Infrastructurii Sorin Grindeanu inițierea procedurii de restituire a accizei la carburant, pentru menținerea competitivității sectorului transporturilor rutiere. Această solicitare a industriei transporturilor rutiere vine în contextul majorărilor succesive ale nivelului accizelor la motorină, stabilite pentru anul 2024 conform Legii 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024, acciza la motorină s-a majorat la 1.850,95 lei/1000 litri, urmând a doua majorare la 2.183,85 lei/1000 litri începând cu 1 iulie 2024. “După aceste majorări importante, acciza la motorină va trece de pragul de 400 Euro la 1000 l și istoric vorbind, atunci când acciza a ajuns la acest prag, în ultimii zece ani s-a activat sistemul de rambursare parțială a accizei către operatorii de transport rutier” a spus Secretarul General UNTRR Radu Dinescu. Transportatorii rutieri solicită instituirea urgentă a schemei de rambursare a accizei la carburant pentru a putea rămâne competitivi. La creșterea costurilor fără TVA pentru motorină în România, poate să apară imediat migrarea volumelor de alimentare din România în Ungaria/Bulgaria cu până la 20%, așa cum s-a mai întâmplat, mai ales ținând cont că Ungaria este una din țările care restituie parțial acciza, iar restituirea TVA din Ungaria către transportatorii din România funcționează extrem de predictibil. Dacă prețul cu TVA al carburantului va fi mai mic în Ungaria/Bulgaria, și alți consumatori privați, nu doar utilizatorii profesioniști vor migra.
În conformitate cu articolul 342, alineatele 9 și 10 din Codul Fiscal, UNTRR solicită autorităților introducerea unei scheme de reducere a nivelului accizelor pentru firmele de transport rutier, prin restituirea sumelor reprezentând diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul redus al accizelor către operatorii economici licențiați în Uniunea Europeană, care nu poate fi mai mic decât nivelul minim de 330 Euro/1000 litri prevăzut în Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice. De exemplu, dacă acciza este 400 Euro/1000 litri, se pot restitui maximum 70 Euro/1000 litri conform legislației naționale și europene în vigoare. Reamintim că legislația europeană prevede posibilitatea restituirii parțiale a accizei suplimentare către utilizatori profesioniști, iar 6 state membre UE aplică aceste prevederi în mod constant, în timp ce România a aplicat ocazional, doar când valoarea accizei la carburant a înregistrat valori peste minimul prevăzut în legislația europeană. În ultimii zece ani, schema de restituire a accizei la carburant a mai fost activată de trei ori în România.
Industria transporturilor rutiere contribuie cu 46% din exportul de servicii al României și de aceea este cu atât mai importantă menținerea competitivității transportatorilor rutieri români. Sectorul transporturilor rutiere de mărfuri este coloana vertebrală în logistica mărfurilor din România. Conform Analizei UNTRR – Piața Transporturilor rutiere 2018-2030, în anul 2022 și preliminar în 2023, transportul rutier de mărfuri a constituit 71% din totalul mărfurilor transportate (inclusiv maritim) din parcursul total al mărfurilor măsurat în milioane tone – km. La acest început de an, firmele de transport rutier se confruntă cu numeroase provocări precum majorarea accizelor, costurile cu asigurarea RCA și timpii mari de așteptare la frontiere, povara administrativă suplimentară generată de noile prevederi RO e-Transport și costurile legate de respectarea Pachetului Mobilitate 1, precum retro-echiparea obligatorie cu tahograf inteligent 2 și amenzile abuzive. Estimăm o creștere generală a costurilor de operare ale transportatorilor rutieri de până la 15% în 2024, în timp ce marja de profit va scădea, în lipsa implementării costului de referință în transporturile rutier, pentru că tarifele de transport nu vor absorbi integral creșterea costurilor, ceea ce va afecta serios competitivitatea tuturor companiilor de transport și funcționarea și, chiar, supraviețuirea unora dintre acestea care deja se confruntă cu dificultăți serioase.
Transportatorii rutieri au nevoie de instituirea urgentă a schemei de restituire a accizei la carburant. UNTRR se declară deschisă la dialog cu autoritățile implicate, pentru adoptarea unor soluții eficiente și sustenabile pentru industria transporturilor rutiere din România.
Au trecut 15 zile de când camioanele stau înţepenite la Afumaţi şi de când transportatorii se tot adună prin Constanţa, Târgu Jiu, Oradea sau Ploieşti. Fie că a fost lungă sau scurtă, lista de revendicări a rămas în mare parte nerezolvată.
Sigur, s-a obţinut restabilirea toleranţelor la mase şi dimensiuni, o măsură absolut de bun simţ, şi promisiuni privind eliminarea amenzilor pentru rovinietă pentru camioanele a căror rovinietă expiră în timp ce stau în coadă la trecerile prin punctele de frontieră.
Mutarea cântarelor CNAIR, pentru a crea benzi dedicate de trecere a camioanelor UE/non-UE şi fluidizarea, astfel, a traficului la graniţe, este una dintre promisiunile importante, la fel ca reducerea RCA. Însă CNAIR aşteaptă, probabil, implementarea cântăririi dinamice înainte de a renunţa la controalele statice din punctele de frontieră, iar BAAR încă nu aplică noua formulă de calcul a valorii de referință în cazul asiguraților cu risc ridicat, prin care un camion în B8 ar ajunge să plătească puțin peste 5.000 de lei, aşa cum s-a promis. Practic, prețul RCA pentru un camion în B0 s-ar situa la maximum 9.000 de lei, la care se vor aplica reduceri de 5% pentru fiecare clasă de bonus sau penalități de 10% pentru fiecare clasă de malus. Cel puţin aşa a promis ASF, iar transportatorii sunt foarte nerăbdători să beneficieze de aceste schimbări, mai ales cei care au RCA expirat şi tot aşteaptă oferta potrivită de la BAAR. Că de la brokeri nu va veni niciun tarif redus. (https://traficmedia.ro/asf-si-baar-au-convenit-asupra-reducerii-pretului-rca-un-camion-in-b8-ar-putea-plati-putin-peste-5-000-de-lei/)
Separat de revendicările protestatarilor, asociaţiile patronale au mai obţinut în urma discuţiilor cu Ministerul Transporturilor, câteva concesii, utile şi ele transportatorilor, printre care aplicarea CMR şi la transport intern, eliminarea certificatului specific pentru şoferii care transportă mărfuri agabaritice, cerinţe legate de combaterea pirateriei în transportul de persoane şi altele (https://traficmedia.ro/continua-dialogul-dintre-ministrul-transporturilor-si-infrastructurii-sorin-grindeanu-si-confederatiile-si-federatiile-rerezentative-din-domeniul-rutier/).
Cum rămâne însă cu acciza la carburant? Alocaţia de cazare şi indemnizaţia de hrană pentru şoferi? Tariful minim de referinţă în transporturi?
Primul-ministru Ciolacu a vorbit despre faptul că s-ar putea adopta o schemă de rambursare a accizei la motorină, despre care însă nu a mai zis nimeni nimic.
Iar dacă protestatarii au fost la discuţii cu ministrul Finanţelor, şeful ANAF şi mai mulţi secretari de stat din Ministerul Finanţelor, unde au cerut acordarea unei alocaţii de cazare pentru şoferi după schema de care beneficiază de mai mulţi ani angajaţii de la Stat şi o alocaţie de hrană de 40 de euro pe zi pentru angajaţii detaşaţi transnaţional din transporturi, asociaţiile patronale nu au mai ajuns să vorbească cu Marcel Boloş nici acum pe aceste teme, susţinute nu numai de protestatari, ci şi de asociaţiile patronale.
Astăzi, la 8-9 zile după ce au fost primiţi la Guvern şi li s-a promis sprijin pentru aceste măsuri, inclusiv pentru implementarea unui tarif minim de referinţă în transporturi, asociaţiile patronale nu au nici măcar o invitaţie la Finanţe pentru a discuta aceste probleme. Singura întâlnire de care au beneficiat a fost cea cu alţi agenţi economici şi consultanţi fiscali, deja planificată dinainte de proteste, pentru discuţii legate de e-factura, e-sigiliu şi e-transport.
Astfel, lista de puncte rezolvate de Guvern pentru transportatori este destul de mică. Doar cele care ţineau de Ministerul Transporturilor şi-au găsit rezolvarea. La Finanţe au fost respinse toate propunerile şi nici nu se dă vreun semn că s-ar putea rezolva ceva.
Sunt 15 zile de la începerea protestelor şi 8 zile de când reprezentanţii asociaţiilor patronale au primit promisiunea că lista lor de 6-7 revendicări vor fi soluţionate. Atunci liderii asociaţiilor patronale au ameninţat că dacă nu vor fi rezolvate toate punctele de pe listă, chiar ele vor organiza ample mişcări de protest.
Sigur, problemele ridicate la Ministerul Transporturilor, cele menite a se intra în normalitate, sunt pe cale să se rezolve. Dar e suficient?
Nicio măsură de protecţie, cât de mică, a sectorului transporturilor, nu a fost acceptată, chiar dacă vorbim doar de măsuri care se aplică şi în alte ţări europene pentru transportatori. Numai România riscă să intre în infringement pentru implementarea unui tarif minim de referinţă în transporturi, dar Spania, Franţa sau Ungaria, nu?
Şi dacă tariful de referinţă ar fi de ajutor pentru transportatorii care fac intern (deoarece un tarif minim nu ar fi posibil decât la intern), alocaţia de hrană este esenţială pentru ca firmele de transport care fac şi transport pe Comunitate să justifice remuneraţia minimă din ţara în care încarcă/descarcă. Iar când vor începe cu adevărat controalele pe detaşare, multe firme româneşti nu vor avea pe unde să scoată cămaşa doar cu salariul minim în România şi indemnizaţia de detaşare. Mulţi vor fi nevoiţi să renunţe la Comunitate, iar Statul român va pierde câteva miliarde de euro bune din cele 6 pe care transportatorii care fac internaţional le aduc anual la buget.
Şi-atunci ministrul Finanţelor de peste un an-doi va trebui să mai caute nişte bani în plus cu împrumut pentru a plăti pensiile speciale şi salariile specialilor, deoarece Marcel Boloş nu-şi permite să lase angajatorii din transporturi să dea nişte bani în plus şoferilor fără impozite şi CAS. Oare când politicienii se vor uita la impactul bugetar pe un interval mai lung decât doar până la noile alegeri?
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit