Matei Marilena, Author at Traficmedia

Proiectul de lege referitor la instituirea indemnizației de hrană pentru lucrătorii mobili, așa cum sunt definiți în HG 38/2008, a fost trimis pe 12 decembrie 2023 pentru avizare la Consiliului Economic și Social (CES).

Obiectivul declarat al proiectului de lege inițiat de UNTRR și susținut de PNL (senatorii Alexandru Nazare și Nicolae-Ionel Ciucă fiind semnatarii adresei depuse la Biroul Permanent al Senatului României) este cel al adoptării unei indemnizații de hrană neimpozabile pentru șoferii profesioniști (definiți ca lucrători mobili) cu scopul de a compensa efectele negative generate de întârzierea aderării la Spațiul Schengen asupra activității de transport.

Propunerea vizează instituirea unei indemnizații de hrană de maximum 40 de euro pe zi, valoare care să fie deductibilă fiscal în limita acestui plafon și neimpozabil.

Inițiatorii au cerut aprobarea acestui proiect de lege în regim de urgență, date fiind pierderile uriașe pe care le înregistrează sectorul transporturilor în acest an, firmele românești de transport fiind dezavantajate în raport cu firmele de transport din alte state est-europene, care beneficiază de reglementări fiscale mai favorabile.

Proiectul menționează “majorarea de la trei la patru salarii de bază a plafonului neimpozabil, plafonul pentru contribuția de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în HG 38/2008, indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării în altă localitate”, însă rămâne în limita celor 2,5 ori ori plafonul diurnei plătite funcționarilor publici, adică de 87,5 euro pe zi.

Deși și în prezent legislația permite acordarea unei indemnizații de detașare transnațională și a unei alocații de hrană care, cumulate, să nu depășească 87,5 euro pe zi, avantajul instituirii indemnizației de hrană este precizarea fără echivoc că alocația de hrană este neimpozabilă, în prezent fiind ușor interpretabil acest aspect. În urma controalelor din mai multe județe a reieșit ca diferitele birouri ale ITM nu au un punct de vedere comun în ceea ce privește acordarea indemnizației de hrană, unele considerând-o obligatorie, altele, nu.

Astfel, pentru a deveni o regulă și nu o excepție, o reglementare care permite acordarea unei indemnizații de hrană neimpozabilă de maximum 40 de euro pe zi ar ajuta firmele care fac transport cross-trade – și care, ca atare, detașează șoferii transnațional – să probeze respectarea condiției de plată a șoferilor cu remunerația minimă din țara de detașare.

Și asta pentru că autoritățile de muncă din Austria, Germania și Franța, de exemplu, nu iau în considerare indemnizatia de detasare din calculul remunerației minime daca firma de transport nu face dovada plății unei indemnizații de masă. Fără bani de masă evidențiați separat, toată indemnizația de detașare se poate considera bani de masă și atunci condiția respectării remunerației minime nu este îndeplinită.

De menționat este că, dacă acest proiect de lege va fi aprobat, firmele de transport trebuie să aibă în vedere să schimbe contractele de muncă ale șoferilor pentru a include clauza de mobilitate. Chiar dacă acum indemnizația de detașare transnațională, indemnizația de delegare și indemnizația de mobilitate au același regim fiscal – toate sunt deductibile și neimpozabile în limita a 87,5 euro pe zi, dacă suma acordată zilnic nu depășește 3 salarii de bază împărțite la numărul de zile lucrătoare din fiecare lună – în cele mai multe contracte de muncă angajatorii din transporturi s-au ferit să îi numească pe șoferi lucrători mobili, mai ales ținând cont de legislația de dinainte de 2022 și de experiențele negative cu reîncadrarea diurnei în venituri de natură salarială.

În documentul de poziție înaintat de UNTRR către grupul parlamentar care a decis să promoveze inițiativa legislativă asociația patronală a solicitat inclusiv modificarea HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar stabilește în anexă un nivel minim al indemnizației zilnice (diurnă), care nu a mai fost actualizat din 2002. Mai exact, raportând la inflația medie anuală și cursul mediu de schimb în perioada 2002-2022, UNTRR a argumentat că nivelul legal al indemnizației zilnice (diurna) șoferilor ar trebui să crească de la 35 Euro/zi în 2002 la valoarea de 76 Euro/zi în 2023.

Organizațiile de transport rutier și-au exprimat îngrijorarea cu privire la deficitul tot mai mare de șoferi profesioniști în Spania pentru a ocupa locurile de muncă oferite de companiile de transport spaniole, cu riscul ca acest lucru să afecteze în cele din urmă dezvoltarea normală a lanțurilor de aprovizionare cu bunuri și produse.

Conform diferitelor studii privind situația ocupării forței de muncă în Spania, procentul companiilor de transport care întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor vacante este estimat la peste 20%, estimându-se că peste 15.000 de locuri de muncă vacante vor rămâne neocupate din cauza lipsei de candidați disponibili.

Această problemă nu este întâlnită doar în Spania, ci și în alte țări europene și în restul lumii. Penuria de șoferi este deosebit de relevantă, din cauza mai multor factori, cum ar fi costul financiar ridicat necesarii obținerii permisului și atestatului profesional, condițiile dificile al desfășurării activității propriu-zise, care fac această profesie neatractivă în multe cazuri pentru cetățenii spanioli, în ciuda procentului ridicat de șomaj din Spania.

Pentru a clarifica și a facilita încorporarea șoferilor străini pe piața spaniolă a muncii, ministerele Securității Sociale, Transporturilor și Internelor au convenit să colaboreze pentru a încuraja companiile de transport să angajeze șoferi străini din afara UE în diferite moduri: fie prin aducerea acestora din țările de origine, fie prin regularizarea imigranților care locuiesc deja în Spania, prin acordarea, în toate cazurile, a unui permis de ședere pentru obținerea certificatului de competență profesională, inițială sau continuă, în funcție de anul în care au obținut permisul de conducere în țara de origine, precum și prin preschimbarea ulterioară a permisului în Spania, odată ce au trecut șase luni de la obținerea reședinței în Spania.

Birocrația, „un obstacol” în recrutarea șoferilor străini

Asociațiile de transport consideră că este în continuare necesară reducerea numeroaselor obstacole birocratice și a termenelor excesiv de lungi pentru a obține aprobarea unui șofer profesionist străin în Spania. În ceea ce privește schimbul de permise de conducere, există puține țări cu care Spania are un acord de recunoaștere și validare, iar dacă există unul, în multe cazuri schimbul se face doar pentru permisul B, dar nu și pentru permisul profesional C sau D.

Din acest moment, mișcarea lentă a mecanismelor administrației, în special a Poliției Rutiere, face ca un candidat care dorește să se prezinte la examenul pentru obținerea permisului de conducere să aștepte cel puțin opt luni pentru a putea susține examenul, la care se adaugă timpul necesar pentru obținerea certificatului de aptitudini profesionale, astfel încât timpul necesar pentru calificarea unui șofer profesionist străin în Spania poate depăși un an, timp în care, nefiind în măsură să conducă, acesta este dezobișnuit în ceea ce privește abilitățile de conducere a vehiculelor de transport.