Una din strategiile de dezvoltare cuprinse în planul municipiului Oradea și al județului Bihor a fost creșterea conectivității prin crearea de noi legături rutiere, prin existența unui terminal cargo aerian și a unui terminal intermodal feroviar. Construit pe un teren cu o suprafață de 14,4 hectare, CTPark Oradea Cargo Terminal este gata să fie dat în folosință în această toamnă, ceea ce va pune Oradea pe hartă și în atenția operatorilor de logistică nu numai de pe piața locală, ci și de pe cea externă. Se lucrează de zor și la noua clădire a aeroportului, care va permite organizarea zborurilor interne și a celor internaționale din același loc.

Apărut la sugestia chiriașilor spațiilor industriale și logistice, terminalul de cargo aerian construit de CTP România este așteptat să grăbească decizia multor potențiali investitori de a alege Oradea în detrimentul altor orașe din regiune, cu atât mai mult cu cât CTPark Oradea Cargo Terminal este primul parc industrial cu terminal cargo și primul terminal cargo aerian din regiune care permite deservirea aeronavelor direct de la platformă fără a fi nevoie ca marfa să fie procesată undeva în afara perimetrului aeroportuar și, mai apoi, transbordată către locurile de parcare ale acestor aeronave.

Construit pe un teren cu o suprafață de 14,4 hectare, terminalul beneficiază de conexiune directă cu Aeroportul Oradea. Parcul industrial include trei clădiri cu o suprafață închiriabilă totală de 60.000 m2 și numeroase elemente de infrastructură specifice, cum ar fi platforma de garare a avioanelor sau calea de rulare, care face legătura dintre platforma de staționare a aeronavelor și pista aeroportului. Dezvoltarea întregului proiect a demarat în primăvara lui 2022 prin construcția căii de rulare, finalizate în timp record și recepționate ulterior de către Consiliul Județean Bihor.

Primele două clădiri ale CTPark Oradea Cargo Terminal au fost, de asemenea, finalizate și și-au primit chiriașii în vara acestui an, printre companiile care și-au relocat operațiunile logistice aici numărându-se compania de curierat Cargus, distribuitorul de ambalaje pentru protecție și materiale pentru izolații INATECH Packaging, liderul pieței naționale de curățenie și igienă SIDE Grup și compania de servicii integrate de transport World MediaTrans (WMT). Cea de-a treia clădire va fi integral finalizată în acestă toamnă, suprafața rămasă disponibilă spre închiriere fiind de 25.000 m2.

„CTPark Oradea Cargo Terminal este un proiect special, care devine realitate la doar un an de la începerea construcției, mai rapid decât era așteptat. Așa cum era firesc, ne-am îndeplinit toate obligațiile referitoare la construirea și livrarea căii de rulare, care este predată către Consiliul Județean Bihor. Un element important, care asigură conectarea infrastructurii aeroportuare la parcul industrial, a fost astfel finalizat. Ne bucurăm, de asemenea, să confirmăm realizarea investiției și în cazul celei de-a doua clădiri din proiectul nostru, din nou în interiorul termenelor ambițioase stabilite. Cea de-a treia clădire a CTPark Oradea Cargo Terminal este în stadiu avansat de dezvoltare a investiției și urmează să finalizam proiectul integral pentru a ne putea concentra pe următoarea investiție în Oradea”, a declarat Ana Dumitrache, Managing Director CTP România.

Terminalul cargo aerian va oferi, astfel, din această toamnă, un mare avantaj operatorilor de transport din zonă care s-au extins și către logistică, dar nu numai. Practic, companiile locale care își expediau mărfurile de la celelalte aeroporturi din apropiere (Timișoara, Cluj, Debrecen sau Budapesta) își vor putea derula operațiunile chiar din Oradea.

„Avem nevoie doar de un operator foarte bun de cargo aerian care să înțeleagă business-ul și să îl dezvolte”, spune Răzvan Horga, directorul general al Aeroportului Oradea.

Modul în care a fost construit terminalul, infrastructura existentă, personalul specializat, dar și sprijinul oferit de autoritățile locale reprezintă beneficii importante.

Aeroportul din Oradea este în lucrări avansate cu prelungirea pistei, de la 2.100 la 2.520 m, care va permite aterizarea unor nave mai mari, dar și cu alte proiecte de dezvoltare și modernizare. Va crește astfel suprafața de staționare în fața terminalelor și se montează un echipament de radio-navigație pentru a îmbunătăți operarea în condiții de vizibilitate redusă. Special pentru a putea începe operațiunile în terminalul cargo va fi instalat luna aceasta un scanner tip tunel pentru controlul coletelor și al paleților fără a fi necesară desfacerea acestora.

În aeroport există și punct vamal pentru operațiuni cargo, dar până acum nu au fost derulate astfel de activități din cauza lipsei scanner-ului pentru securitatea și siguranța mărfurilor, al cărui principal rol este de prevenire a pătrunderii substanțelor periculoase/explozibilului la bordul aeronavelor.

Aceste proiecte sunt finanțate printr-un program comun UE-Guvernul României în valoare de 45 de milioane de euro și sunt menite pregătirii condițiilor ca terminalul cargo aerian să funcționeze la parametri optimi.

Se lucrează și la extinderea terminalului de pasageri

Și terminalul de pasageri este în extindere, pentru a concentra activitatea într-un singur loc. Noul terminal modern va avea 12.500 m2 amprenta la sol și va opera toate plecările și sosirile, interne și internaționale. Presiunea pe finalizarea lucrărilor la terminalul de pasageri până la sfârșitul anului este cu atât mai mare cu cât la nivel european aceasta este ultima șansă pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare cu fonduri nerambursabile – Uniunea Europeană dorește să încurajeze transportul feroviar de pasageri și pe viitor va aloca fonduri cu precădere în această direcție. Este și motivul pentru care mai multe aeroporturi din țară au în derulare acum lucrări de extindere ori de modernizare.

Cargo aerian, o sursă importantă de venituri pentru aeroport

Obiectivul aeroportului din Oradea este ca într-un interval mediu de timp, de până la trei ani, costurile operaționale să fie acoperite din venituri proprii, pentru a garanta sustenabilitatea. (Și aceasta este problema majorității aeroporturilor, cu excepția celor mari, cu flux mare de pasageri.)

Și, în paralel cu atragerea de noi operatori aerieni pentru ca orădenii să nu mai migreze către alte aeroporturi din zonă, autoritățile aeroportuare acordă o mare importanță dezvoltării componentei cargo. Oradea își dorește să devină un adevărat hub regional pentru operațiuni de cargo aerian, aici fiind identificată una dintre principalele surse de creștere a cifrei de afaceri. Pe lângă eforturile făcute de operatorii aerieni pentru atragerea de clienți, aeroportul separat duce propria sa campanie de promovare. Sunt elaborate studii – împreună cu producătorii locali, dar mai ales cu firmele de logistică din zonă – privind fluxurile de mărfuri care trec foarte aproape de Oradea și se încearcă „deturnarea” acestora pe noul terminal cargo. Îmbucurător este faptul că feedback-ul primit până acum este foarte bun. Se mizează pe decarbonizare și pe eliminarea pe cât posibil a legăturilor pe rutier cu aeroporturile de unde pleacă acum expedițiile cargo, pe lângă beneficiile economice.

„Odată ce se vor crea legăturile comerciale, creșterea volumelor ar putea fi chiar exponențială de la un an la altul”, crede Răzvan Horga.

Pe lângă construirea de parcuri industriale care să ofere investitorilor tot ceea ce au nevoie pentru a începe o activitate de producție, Oradea se preocupă foarte mult și de asigurarea conectivității atât rutiere, cât și feroviare și aeriene. În plus, devine tot mai importantă dezvoltarea orașului pentru a oferi orădenilor, dar și celor relocați aici profesional, aceleași condiții bune de locuit și de petrecut timpul, precum cele de lucru. Se investește în rețeaua de drumuri, în transportul public, în educație, sănătate și cultură. După mulți ani de muncă se văd și rezultatele.

Pentru că românii au început să fie tot mai atenți la calitatea vieții, edilii orădeni urmăresc deopotrivă atragerea investitorilor, cât și dezvoltarea centrelor universitare pentru a menține forța de muncă înalt calificată în oraș. O forță de muncă bine plătită aduce, de asemenea, venituri mai mari și autorităților locale și poate cu timpul acestea vor putea dezvolta mai multe proiecte locale cu bani din taxe și impozite, în prezent investițiile bazându-se într-o proporție mare pe fondurile europene și guvernamentale. Cel puțin pentru proiectele de infrastructură, unde nevoile sunt mari în toate orașele din România.

Dar și politicile de încurajare a renovării fațadelor derulate de Primărie, care a oferit scutiri la plata impozitelor locale celor care și-au renovat propriile clădiri, au dat roade. Oradea este un oraș în reconstrucție masivă. Poate locuitorilor nu le convine uneori asta, dar autoritățile locale au dovedit că sunt eficiente și disconfortul de azi se va transforma în beneficii importante în câțiva ani.

Se construiesc drumuri, poduri, pasaje, se renovează clădirile istorice, se construiesc parcări, dar și spitale, școli.

„Construim o parcare subterană cu 450 de locuri pentru a putea crea cât mai multe zone pietonale în centrul orașului. Dorim să interzicem parcarea pe marginea drumului, dar pentru asta trebuie mai întâi să creăm locuri de parcare. Riveranii beneficiază momentan de un abonament pe tot timpul zilei, mai ales că zona centrală oferă mult trafic. Pe viitor, însă, vom acorda gratuitate doar după ora 18.00, pe timpul zilei parcarea în centru fiind cu plată pentru toată lumea”, a declarat Mihai Jurca, city manager-ul orașului.

Pentru toate acțiunile întreprinse edilii orădeni s-au inspirat de la alte orașe unde modelele dorite funcționează. De exemplu, sistemul de parcări este implementat după cel din Graz, iar spațiile pietonale centrale au fost inspirate după Brugges.

Oradea este un oraș care a crescut ca importanță în ultimii 15 ani, deci și ca număr de locuitori, însă cifrele indică o scădere, deoarece foarte mulți s-au mutat la 10-20 de minute de condus într-o localitate din zona metropolitană. Deși locuiesc în afara Oradiei, aceștia sunt de fapt orădeni, pentru că merg la lucru sau la școală în Oradea și petrec timpul liber aici.

Un exemplu este comuna Sântandrei, care a crescut de la o populație de 1.700 de locuitori la 8.000 în prezent. „Sunt aproape 10.000 de navetiști care vin zilnic la lucru în Oradea chiar dacă locuiesc și la 30 minute de Oradea”, explică Mihai Jurca.

Deși orașul se dezvoltă constant, există încă o migrare a populației către alte orașe. În special tinerii merg către centrele universitare mari. Cluj-Napoca și Timișoara absorb cei mai mulți tineri, care de multe ori nu revin în Oradea după studii.

„Suntem preocupați să dezvoltăm Universitatea din Oradea. Sigur, Primăria poate interveni doar în privința infrastructurii, pentru că Universitatea se gestionează singură, este autonomă, dar este o muncă constantă de parteneriat pentru a ajunge la niște rezultate benefice mediului economic din oraș.”

Tram-train pentru navetiști

Un proiect important pe care Primăria Oradea îl are în lucru este trenul metropolitan, care va conecta localitățile din jurul orașului pentru traficul de forță de muncă de care Oradea are nevoie. Tram-train-ul va putea circula pe liniile de tren din oraș sau din apropierea orașului, astfel încât să poată conecta Oradea de așa-numitele localități-dormitor.

Și aici exemplul altor orașe vest-europene a jucat un rol important. „Dacă ne uităm la marile orașe, toate au un sistem de transport de acest tip – metrou ușor, tren sau tramvai – care permite intrarea în oraș a unui număr foarte mare de oameni.”

Pentru acest proiect, Primăria Oradea are în vedere folosirea unor linii de tren vechi, în special de pe N, NE, SE și S, și unificarea lor pe un inel de bifurcație care va face legătura cu linia de tramvai din oraș. Singura zonă neacoperită de o linie de tren este zona aeroportului, unde se va construi o linie nouă de tramvai care va lega aeroportul de centrul orașului sau de Băile Felix, în funcție de cum se vor dezvolta fluxurile de călători.

„Spre aeroport, spre Borș, care trece prin zona parcului industrial dinspre granița de vest a României, există planuri concrete de construcție a unor linii de tram-train, pentru care vom căuta fonduri europene. O altă investiție vizează reabilitarea unei linii vechi de tren, care merge spre Băile Felix/Cordău. Lucrările de reabilitare includ electrificarea liniei de cale ferată, însă la o intensitate a curentului electric specifică tramvaiului. Un alt proiect strategic este proiectul Ministerului Transporturilor de reabilitare și electrificare a căii ferate Cluj-Napoca-Episcopia Bihor. Lucrăm la proiecte complementare în zona gării centrale, astfel încât aceasta să fie un hub intermodal, deservit de o parcare de tip park and ride.”

Achiziția de material rulant trebuie să aibă în vedere numărul de pasageri care vor folosi aceste mijloace de transport. Chiar dacă ecartamentul liniei de tren și al celei de tramvai sunt identice, în zona liniilor de tren active, zona gării centrale și pe inelul NE de rulare nu este posibilă folosirea pantografului din cauza tensiunii diferite a firului, astfel că pe aceste porțiuni tram-train-ul va funcționa pe baterii.

Oradea pregătește documentațiile tehnice pentru accesarea fondurilor europene în momentul în care aceste axe se vor deschide. Proiectul de implementare a tram-train-ului va dura circa trei ani, apreciază reprezentanții Primăriei Oradea. După semnarea contractului de finanțare, se finalizează licitațiile și lucrările de construcție ar mai putea dura circa doi ani.

Cu un pas înaintea autorităților centrale pentru garantarea succesului

Autoritățile locale din Oradea lucrează împreună cu Consiliul Județean și celelalte instituții din subordine astfel încât să maximizeze șansele de a primi finanțările pentru care aplică, dar și pentru a le finaliza cât mai repede, mai ales că toate sunt proiecte de mare importanță pentru comunitate.

Un alt exemplu în acest sens este șoseaua de legătură cu autostrada sau cu drumul expres Oradea-Arad, care înseamnă legătura cu coridorul IV pan-european.

„Legătura cu autostrada se termină anul acesta sau la începutul lui 2024 cel mai târziu. Se lucrează intens pe șantier, care a presupus o investiție de peste 100 de milioane de euro. Noi am pregătit în avans studiul de fezabilitate și toate documentele de autorizare, pe care apoi le-am predat Guvernului, care doar a finanțat investiția și proiectul tehnic”, a precizat Mihai Jurca.

O astfel de abordare crește mult viteza de implementare. Altfel, dacă se așteaptă ca autoritatea centrală să anunțe proiectul și să facă apoi studiul de fezabilitate se pierde mult timp, mai ales că instituția statului (CNAIR în acest caz) trebuie să acorde prioritate proiectelor majore cu impact național (autostrăzi) și atunci nevoile punctuale cum este legătura orașului Oradea cu autostrada devin priorități secundare.

Implicarea autorităților locale este importantă și pentru Ministerul Transporturilor, care poate să delege inclusiv responsabilitatea de investiție către autoritatea locală. Cu alte cuvinte, autoritatea locală, beneficiar de finanțare europeană sau guvernamentală, poate să facă investițiile și le predă apoi Guvernului. Astfel, în teorie, instituția centrală ar putea avansa proiecte importante la nivel local sau regional.

„Și atunci pentru drumul expres Oradea-Arad, cele două consilii județene și cele două primării au cheltuit în avans circa 2,5 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate, pe care l-am predat, alături de partea de avizare, Ministerului Transporturilor, care a dat drumul la licitația de proiectare și execuție. Între timp, acest coridor poate fi finanțat din fonduri europene și noi ne vom recupera banii din studiul de fezabilitate. Acum lucrăm deja la proiectul tehnic.”

Legătura cu Clujul, care depinde de progresul autostrăzii Transilvania, unde loturile s-au tot licitat, contestat și re-licitat, se speră să fie gata în circa cinci ani. Și atunci, din perspectiva conectivității rutiere, Oradea va sta destul de bine.

Conectivitate feroviară pentru terminalul intermodal

Un alt proiect important care se întâmplă la Oradea este electrificarea căii ferate, care va ajuta foarte mult nu numai transportul de pasageri, ci și pe cel de marfă, și asta cu atât mai mult cu cât Primăria Oradea este pe punctul de a finaliza construcția unui terminal intermodal modern, cu o lungime de 750 m, care va permite o operare eficientă. Autoritățile locale speră ca terminalul să devină funcțional din 2024, în această toamnă urmând să fie lansată licitația pentru desemnarea operatorului terminalului.

„Cu investiția noastră în platforma intermodală, dublată de darea în folosință a terminalului cargo aerian de la Aeroportul Oradea, deja zona va căpăta o altă importanță strategică pentru producătorii, transportatorii și logisticienii stabiliți aici”, a conchis Mihai Jurca.

Centrul de transport intermodal are acces la transportul rutier (pe DN1/E60) și feroviar în zona Gării CFR din Episcopia Bihorului. Autoritatea este în curs de a amenaja drumuri și platforme pentru realizarea transferului rutier-feroviar și depozitarea containerelor, o hală de depozitare pe termen scurt și mediu a mărfurilor convenționale, precum și clădiri administrative și o zonă de servicii pentru angajați și șoferi (hotel, toalete, dușuri). Infrastructura de utilități publice și liniile de cale ferată sunt, de asemenea, parte a proiectului inițiat de Primărie.