Matei Marilena, Author at Traficmedia

Potrivit OVI, deşi comenzile de vehicule comercile au scăzut în medie cu 5%, preţurile au crescut în 2023 cu circa 12% faţă de primul semestru din 2022

Pentru cel de-al doilea semestru al anului, Observatorul de Vehicule Industriale (OVI – Observatoire du Véhicule Industriel de BNP Paribas) constată că perspectivele de dezvoltare ale sectorului de transport rutier de marfă (TRM) şi de vehicule comerciale (VI) sunt marcate de înmatriculările mai dinamice decât era prevăzut, ca urmare a creşterii temporare a vitezei de livrare. Mai exact, termenele de livrare ale autovehiculelor au scăzut de la 359 de zile (anul trecut) la 289 de zile, ceea ce este bine însă nu ajunge 87 de zile cum era în iunie 2019.

Astfel, sunt aşteptate să fie înmatriculate anul acesta circa 47.000 de autovehicule de transport marfă grele în Franţa.

OVI notează că cel mai probabiltermenele de livrare ale autovehiculelor se vor mai scurta spre sfârşitul anului, astfel că transportatorii prelungesc încă cât pot de mult durata de folosinţă a autovehiculelor aflate in uz şi întârzie comenzile pentru reînnoirea parcurilor cu scopul de a-şi păstra rezervele financiare şi a supravieţui într-un mediu de afaceri instabil, cu multe semne de întrebare legate de preţul carburanţilor, subvenţiile pentru autovehiculele non-poluante, Euro 7, inflaţie etc.

În aceste condiţii, şi oferta de autovehicule de ocazie a scăzut foarte mult. În Franţa. 2022 a fost anul accelerării inflaţiei şi penuriei de materii prime.2023 ar fi putut fi un an mai favorabil odată cu atenuarea penuriei de semiconductori, însă activitatea de transport este îngreunată de taxele şi impozitele mari. Asociaţiile de transportatori francezi reamintesc şi cu această ocazie că transportatorii francezi au scăzut ca pondere în transporturile internaţionale în ultimii 20 de ani de la 9,6% la 4,3%.

CBRE notează în raportul său după primul trimestru al anului că, după un an record în ceea ce privește volumele de investiții în real estate în România, un total de 311.000 mp de spații industriale și logistice au fost închiriate în primele trei luni ale anului, valoare cu 20% mai mare față de aceeași perioadă a anului 2022, un an record și în ceea ce privește activitatea de închiriere,

ceea ce s-a tradus prin volume de investiții de 135 milioane de euro provenite din nouă tranzacții. Cu toate acestea, activitatea aproape s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut.

Preluarea (activitatea totală de închiriere, excluzând reînnoirile și renegocierile) a reprezentat 91% din activitatea totală de închiriere (TLA), procentul ridicat confirmând interesul chiriașilor pentru spații noi. Tranzacțiile de preînchiriere au reprezentat 27% din preluare, ceea ce înseamnă că firmele care au nevoie de proiecte de tip built-to-suit generează mai mult de un sfert din noua cerere.

Cea mai mare tranzacție a trimestrului a reprezentat 44% din volumul total de investiții și a rezultat din vânzarea și retrocedarea portofoliului industrial și logistic de către FM Logistics către CTP. Proprietățile achiziționate au o suprafață închiriabilă totală de 100.000 m2 și sunt situate în trei județe diferite, Ilfov, Dâmbovița și Timiș.

CBRE remarcă faptul că este pentru prima oară în ultimii ani când Bucureștiul a fost depășit pe partea de investiții în real-estate de regiunea industrială Vest/Nord-Vest, care a atras aproape 40% din activitatea totală de închiriere în primul trimestru al acestui an.

Din cele 9 proprietăți tranzacționate în total în țară, șapte dintre acestea sunt în București și au atras împreună aproape jumătate din volumul total. În ceea ce privește împărțirea sectorială a volumului de investiții, proprietățile industriale, cu o pondere de 44%, și cele de birouri, cu 35%, au fost cele mai atractive tipuri de proprietăți pentru care investitorii au reușit să încheie tranzacții în primul trimestru al anului.

Cea mai mare tranzacție din segmentul de birouri a fost achiziția unui birou din Herăstrău, situat în apropierea uneia dintre cele mai importante zone de afaceri din București, de către o societate privată cu capital străin de la OneUnited pentru un volum de 21 milioane de euro.

Sursa de capital adus pe piața românească în primul trimestru al anului a fost în proporție de 81% de către străini, cea mai mare parte provenind din Republica Cehă cu o cotă de 44%, urmată de Lituania, Cipru și Israel cu procente de 16%, 1% și 10%.

La sfârșitul trimestrului 12023, randamentele primare au scăzut cu 0,50 puncte procentuale pentru proprietățile de birouri (7,50%), cu 0,40 puncte procentuale pentru cele industriale și logistice (7,75%) și cu 0,25 puncte procentuale pentru spațiile comerciale cu amănuntul (7,50%).Chiar dacă acest context economic a rămas pozitiv în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est, ne așteptăm ca condițiile de finanțare să continue să exercite o anumită presiune ascendentă asupra randamentelor de piață.

Stocul industrial modern din România a ajuns la sfârșitul T1 2023 la 6,86 mil. mp, jumătate din suprafață fiind localizată în București și proximitățile sale. Oferta nouă de la începutul anului a reprezentat 166.000 mp care au fost inaugurați în toată țara. La finalul T1, aproximativ 423.000 mp industriali și logistici erau în construcție la nivel național și sunt așteptați să fie livrați până la finalul anului 2023.

La sfârșitul primului trimestru al anului, România avea un stoc modern industrial vacant de 4,7%. Analizând distinct Bucureștiul față de celelalte patru regiuni de dezvoltare industrială, rata de neocupare din Capitală se situează la 5,7%, în timp ce rata de neocupare regională a fost de 3,7%.

De la începutul anului, condițiile comerciale ale spațiilor industriale și logistice s-au schimbat ușor, iar chiria prime din București a crescut cu 0,15 euro, ajungând la 4,25 euro/mp/lună, datorită noilor contracte de închiriere și reînnoirilor la spread-uri record de relocare, indexării legate de inflație și revizuirii chiriilor de piață pentru contractele de închiriere permanente.