Matei Marilena, Author at Traficmedia

Discuţiile cu expeditorii din România arată că aproape toţi au experimentat cel puţin o tentativă de furt de marfă dacă nu cumva şi-au trecut în dreptul lor o pagubă serioasă în urma unui furt cauzat de o neatenţie mai mică sau mai mare. Fie că au încărcat un camion care nu aparţinea de fapt firmei de transport subcontractate sau transportatorul a fost deturnat de la traseu de un fals reprezentant al expeditorului sau că transportatorul sau şoferul său a furat cu intenţie, expeditorii s-au „fript” cel puţin o dată cu astfel de pagube, unele acoperite de asigurare, altele, nu.

Iar infractorii nu iartă pe nimeni, nici măcar în industria alimentară sau farmaceutică unde s-ar crede că în general se lucrează pe contracte pe termen lung, iar producătorul, retailerul sau operatorul logistic cunoaşte destul de bine transportatorii cu care lucrează. Şi totuşi, de la furturile de medicamente extrem de scumpe, a căror destinaţie sunt spitalele, până la furturile de carne, fructe/legume şi chiar de apă, sectorul alimentar şi farmaceutic se confruntă cu tot felul de situaţii, cu atât mai mult cu cât produsele alimentare sunt uşor de valorificat pe piaţa neagră.

Este incredibil cât de multe autotractoare se defectează şi şoferii trebuie să decupleze semiremorca ca să se ducă la service, timp în care marfa sau semiremorca cu totul dispare din parcare. Este metoda de furt de 15 ani practicată cu succes de transportatorii din anumite zone ale ţării şi pe care , mai nou, se pare că o împrumută şi alţi transportatori, cu prezenţă de ceva ani pe piaţă. Ciudat este că reuşesc în continuare să păcălească, iar cazurile finalizate cu dosar penal sunt prea puţine.

Iar peste toate acestea vin fraudele cibernetice mult mai sofisticate, în care hackerii operează modificări de conturi bancare şi trimit facturi chiar din serverele firmelor de transport sau a celor de expediţii.

Cât de pregătiţi sunt transportatorii pentru a evita astfel de situaţii, dar şi cât de pregătiţi sunt angajaţii retailerilor şi producătorilor care caută în piaţă preţul cel mai mic şi, chiar dacă au proceduri, nu le respectă atunci când vine vorba de derularea transporturilor, vom discuta cu prilejul conferinţei Tranzit de la Sibiu, de pe 26 martie.

Cum putem depista rapid breşele de securitate şi ce se schimbă, din păcate, în privinţa poliţelor de asigurări CMR din cauza numărului imens de furturi pe care asigurătorii le instrumentează, vom discuta împreună cu Alin Dicu (Asko Assekuranz), Raluca Apostolescu (BursaTransport), Claudia Tantoaca (Laguna Technology), Remus Nistor (Aktiv Unit) şi Gino Laios (Ambasador TAPA EMEA).

Programul integral al conferintei de pe 26 martie poate fi consultat aici.

Pentru înscriere la eveniment, ne puteți scrie pe adresa de mail: andreea.matei@traficmedia.ro sau la numărul de telefon: 0732 131 353 / 0755 151 545.

Pe fondul conflictului militar din Iran și al creşterii bruşte a preţului ţiţeiului, ASTRA solicită Ministrului FInanţelor, Alexandru Nazare, mai multe măsuri precum analizarea nevoii de un cadru legal care să recunoască și să faciliteze aplicarea clauzei diesel în contractele de transport, similar modelului francez și spaniol, inclusiv prin tratament fiscal favorabil al ajustărilor tarifare corelate cu prețul combustibilului.

Clauza Diesel reprezintă un instrument contractual esențial prin care variațiile prețului carburantului sunt transmise în mod transparent și proporțional în tarifele de transport, protejând astfel atât transportatorul, cât și beneficiarul de servicii de logistică de fluctuații necontrolate. Conform bunelor practici europene recomandate, clauza diesel trebuie:

Să stabilească un preț de referință (baza) față de care se calculează variațiile;
Să utilizeze o sursă oficială recunoscută de ambele părți (de exemplu, Buletinul Petrolier al Comisiei Europene);
Să prevadă un prag de variație agreat — de regulă în intervalul -2% / +5%;
Să fie aplicată lunar sau la emiterea facturilor, cu comunicare prealabilă eficientă.

Din perspectiva Patronatului ASTRA, implementarea generalizată a clauzei diesel este blocată de un cadru legislativ inadecvat care nu obligă beneficiarii de servicii de transport să accepte indexarea prețurilor. Consecința directă este că transportatorii mici și mijlocii absorb integral șocurile de preț al combustibilului, fără posibilitate de transfer contractual al costului, ceea ce conduce la eroziunea marjelor și la risc sistemic de insolvență.

În România, prețul mediu al motorinei la pompă a atins 8,70 lei/litru la data de 11 martie 2026 și continuă să înregistreze majorări consecutive semnificative. Conform datelor europene în timp real (fuelo.eu / peco-online.ro), România se situează în prezent printre cele mai scumpe piețe de motorină din întreaga Europă, depășind media UE de 1,63 euro/litru. Sectorul transportului rutier de marfă absoarbe direct și integral acest șoc, carburantul reprezentând între 35-45% din costul total de operare al unei curse.

Cum au reacţionat guvernele altor state UE

ASTRA argumentează că numeroase state membre ale Uniunii Europene au adoptat sau pregătesc măsuri concrete de protecție a sectorului transportului rutier de marfă în fața crizei energetice actuale:

Ungaria: a introdus plafonarea temporară a prețului motorinei la 615 forinți/litru (aprox. 1,81 USD), aplicabilă persoanelor fizice, fermierilor, transportatorilor și contractorilor. Totodată, restituie acciza la motorină echivalentul a aprox. 0,053 euro/litru.
Croația: a introdus plafonarea temporară a prețului motorinei la 1,55 euro/litru, cu decontarea de către stat a diferenței față de prețul de piață.
Italia: analizează activarea mecanismului de “accize mobile” — un instrument care permite statului să reducă automat accizele atunci când prețurile cresc, utilizând veniturile suplimentare din TVA generate de scumpire. Restituie acciza de 0,2141 euro/litru pentru transport marfă.
Franța: aplică o restituire permanentă de 0,1575 euro/litru pentru transportul de marfă și 0,2175 euro/litru pentru transportul de pasageri, scheme accesibile atât transportatorilor locali, cât și celor din alte state membre.
Belgia: restituie 0,1913 euro/litru pentru transportul de marfă.
Slovenia: restituie 0,1038 euro/litru, accesibil și transportatorilor din alte state membre.

În toate aceste state, schemele de restituire a accizei sunt permanente sau structural integrate în politica fiscală și sunt accesibile și transportatorilor străini, spre deosebire de schema românească care este limitată temporal și exclusivă pentru operatorii înregistrați în România. Nivelul de compensare actual din România (0,65 lei = aprox. 0,130 euro/litru până acum, dar şi 0,85 lei este deja prea puţin în contextual actual) se situează sub media europeană, în condițiile în care prețul de bază al motorinei fără taxe este cel mai ridicat din regiune.

Transportatorii se confruntă simultan cu un cumul de presiuni fără precedent: creșterea prețului motorinei pe fondul conflictului din Iran; expirarea schemei de compensare a accizei la 31 martie 2026; introducerea sistemului TollRO pentru camioanele peste 3,5 tone de la 1 iulie 2026; majorările succesive ale taxelor de infrastructură în statele de tranzit (Polonia +40% în sistemul e-TOLL, Austria +7,7%, Belgia, Franța, Cehia); introducerea obligativității tahografelor inteligente V2G2; și presiunea concurenței neloiale din partea transportatorilor din state terțe.

Efectul cumulat al acestor factori este estimat la o creștere a costurilor operaționale de minimum 15-20%, cu impact direct și rapid în prețurile de la raft pentru consumatorii finali.