Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

La numai 15 minute de centrul Brașovului, noul Aeroport Internațional va avea lansarea oficială pe 15 iunie 2023 și își va primi pasagerii într-o clădire cu dotări tehnice de ultimă generație, 10 zone de check-in și un spațiu generos de 1200 mp, cu posibilitate de extindere, investiția Consiliului Județean Brașov totalizând 130 milioane de euro. Turnul de control virtual, unic în România, va însemna o siguranță crescută, precum și costuri reduse cu 50%.

Primele curse charter care vor fi operate de pe Aeroportul Internațional Brașov sunt deja în discuții avansate și îi vor duce pe brașoveni în destinațiile lor favorite, comod și rapid, fără a mai fi nevoiți să facă transferul către alte aeroporturi din apropiere. Ținând cont de popularitatea de care se bucură în prezent Brașovul în rândul turiștilor străini, estimăm că noul aeroport va crește exponențial apetitul acestora de a vizita zona datorită accesului facil prin conexiunile aeriene directe. “Suntem încrezători că Aeroportul Internațional Brașov va urca rapid în topul clasamentului aeroporturilor internationale din România, fiind un reper important în dezvoltarea economică a județului”, se menționează în comunicatul de presă trimis de ANAT.

Vizita la care au luat parte agențiile de turism din zonă a fost găzduită de Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, care a monitorizat îndeaproape întreaga evoluție a investiției și este extrem de implicat în toate aspectele organizatorice.

„Întâlnirea de la Brașov a fost un bun prilej pentru a discuta o temă lansată de ANAT de mai mulți ani, dar care a devenit tot mai actuală în contextul pandemiei și, ulterior, a conflictului din Ucraina, evenimente care au schimbat complet modul în care se face turism, generând situații complexe pentru soluționarea cărora niciun operator de turism nu avea la îndemână instrumentele necesare. Unul dintre aceste instrumente este Fondul de Garantare a Pachetelor de Servicii de Călătorie, un proiect important pe agenda ANAT, care ne dorim să devina operațional în cel mai scurt timp”, a spus Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al ANAT. “Printre avantajele acestui fond de garantare, care, de altfel, există deja în mai toate statele europene cu o piață de turism dezvoltată, este o siguranță crescută oferită călătorilor, încredere pentru partenerii de afaceri și creșterea concurenței pe piața instrumentelor de asigurare împotriva insolvenței. Turismul din România va da astfel semnalul că se maturizează și este capabil să ofere condiții comparabile cu orice altă destinație europeană din punctul de vedere al siguranței călătoriilor, atât pentru cetățenii români cât și pentru turiștii străini care ne vizitează.”

Țările din UE au pierdut, în total, venituri din TVA în valoare de 93 miliarde de euro. Raportarea SAF-T și facturarea electronică ar putea contribui la creșterea gradului de colectare a TVA – se arată într-un comunicat Mazars.

La finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în 2020. Vestea bună este că, la nivelul Uniunii Europene (UE), gradul de colectare a crescut din nou (cu aproximativ 2%), statele membre recuperând aproximativ 31 miliarde de euro față de anul precedent. Cele mai mici deficite de încasare a TVA au fost înregistrate de Finlanda (1,3%), Estonia (1,8%) și Suedia (2%), iar cele mai mari de România (35,7%) și Malta (24,1%).

Pentru România, colectarea TVA rămâne în continuare o provocare majoră, în condițiile în care deficitul de încasare continuă să crească an de an și să fie cel mai mare din UE. Similar anului 2019, România a pierdut și în 2020 aproximativ o treime din TVA pe care ar fi trebuit să o colecteze. Cifrele înregistrate indică o pierdere de 7,4 miliarde de euro în anul 2020. Reforma și digitalizarea întârziată a administrației fiscale au încetinit inevitabil îmbunătățirea colectării, celelalte măsuri adoptate neavând rezultate.

„Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) include un pachet de măsuri prin care Ministerul Finanțelor și-a asumat cea mai amplă reformă a administrației fiscale bazată pe digitalizare, având ca obiectiv o reducere a deficitului de colectare a TVA cu 5 puncte procentuale până în anul 2026 (comparativ cu 2019). O parte din măsuri au fost deja inițiate – raportarea SAF-T (Fișierul Standard de Audit pentru Taxe), conectarea caselor de marcat electronice la serverele ANAF, facturarea electronică sau sistemul de monitorizare a transporturilor de mărfuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport.”

Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars România

Aceste măsuri bazate pe o raportare în timp real ar putea avea cele mai însemnate rezultate din perspectiva colectării dacă ne uităm la experiența altor state membre. Autoritățile vor avea un control mai mare asupra tranzacțiilor desfășurate de comercianți, având acces în timp real la un volum mare de date menite să contribuie la identificarea rapidă a tranzacțiilor predispuse la fraudă.

„Comisia Europeană salută aceste inițiative ale României, menționând în studiul său că previziunile pentru 2021 indică o scădere a gap-ului de TVA, pe fondul acestor măsuri de raportare electronică”.

Miruna Cîrstea, Tax Assistant Manager, Mazars România

Rămâne însă de urmărit dacă toate aceste măsuri implementate de autoritățile fiscale vor avea rezultatele așteptate. Va fi esențială disponibilitatea și capacitatea autorității fiscale de a analiza și interpreta un volum semnificativ de date, aceasta fiind pusă în fața unei schimbări majore de paradigmă a inspecției fiscale.

„Tot la finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a publicat un nou pachet de măsuri menite să modernizeze actualul sistem de TVA, prin adoptarea de noi reguli aliniate cu evoluția digitală. Trei acțiuni cheie au fost anunțate în acest sens, iar intenția este ca acestea să fie implementate treptat în perioada 2023 – 2028. Prima acțiune constă în implementarea unei raportări digitale în timp real, bazată pe facturarea electronică, care va deveni obligatorie, concomitent cu reforma altor obligații de raportare (spre exemplu, vor fi eliminate declarațiile recapitulative). A doua acțiune presupune o actualizare a regulilor TVA pentru transportul de călători și platformele de servicii de cazare pe termen scurt, iar ultima acțiune vizează introducerea înregistrării unice în scopuri de TVA, prin extinderea Ghișeului unic (OSS) și a Ghișeului unic pentru import (IOSS)”.

Alexandru Stanciu, Tax Senior Manager, Mazars România

Specialiștii Mazars vor urmări în continuare demersurile autorităților în vederea creșterii încasărilor bugetare, precum și efectele pe care acestea le vor avea la nivelul mediului de afaceri, care pe termen scurt trebuie să facă față unor provocări fără precedent.