Matei Marilena, Author at Traficmedia

Au trecut mai mult de doi ani de când legile cunoscute sub numele de Pachetul Mobilitate au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și 10 luni de când au intrat în vigoare reglementările privind detașarea șoferilor și măsurile legate de întoarcerea camionului la 8 săptămâni și a șoferului la 3-4 săptămâni și încă autoritățile din diferite țări europene le aplică fiecare în felul lor și înțeleg diferit modul de aplicare față de cum înțeleg transportatorii, juriștii și consilierii fiscali angajați de transportatori.

La întâlnirea organizată de ELA într-o parcare de lângă Timișoara la mijlocul lui octombrie, inspectorii de muncă din Italia, Spania, Belgia și Danemarca nu au știut să dea lămuriri privind modul în care se calculează remunerația minimă la ei în țară, nici dacă se ia în considerare indemnizația de detașare transnațională în calculul salariului minim. Deși Pachetul Mobilitate prevede obligația statelor membre de a publica legislațiile naționale privind modul de aplicare a detașării, nu există încă date clare în acest sens. Pe site-ul ministerului muncii din Germania sunt, ce-i drept, întrebări și răspunsuri cel puțin privind modul în care se calculează remunerația minimă și în ce condiții aceasta include și indemnizația de detașare (practic, sunt aceleași prevederi din Directiva Detașării: indemnizația de detașare este parte a remunerației minime dacă în contractul de muncă este precizat clar că aceasta nu include cheltuielile ocazionate de detașare, și anume pe cele de cazare, masă și transport).

Dar Belgia și Franța transmit „pe surse” (pentru că nu există informații oficiale) că nu țin cont de indemnizații sau diurne. Uneori autoritățile din unele țări nu știu nici care sunt derogările la detașare și solicită declarații de detașare și pentru operațiunile exceptate. De altfel, clarificările Comisiei nu sunt luate în seamă de autoritățile franceze, de pildă, nici în ceea ce privește întoarcerea șoferului acasă sau pauza de 45 de ore: în timp ce CE susține că polițișii nu pot cere șoferului să dovedească unde și-a petrecut pauza de 45 de ore (pentru că e problema lui personală ce face în timpul liber) și nici nu pot acorda amendă dacă nu e prins efectuând pauza de odihnă în camion, francezii încă acordă amenzi celor care nu pot arăta chitanțe de la hotel.

Aceeași practică se pare că o au, mai nou, și suedezii. Mai mult, transportatorii polonezi reclamau recent intensificarea controalelor autorităților suedeze pentru identificarea situațiilor de cabotaj, în special în sud, în apropierea porturilor. Și asta pentru că suedezii consideră că fiecare document de transport înseamnă o operațiune de transport, ceea ce elimină posibilitatea de a încărca două partide cu CMR-uri individuale dintr-un port sau terminal intermodal. Autoritățile din Suedia vor să încurajeze, astfel, trimiterea remorcilor cu feribotul: dacă volumele sunt mai mari operațiunile de transport intermodal sunt mai eficiente, nici nu mai e nevoie de mulți șoferi (care oricum vin mai ales din est) și se reduce și impactul asupra mediului.

Suspiciunea de cabotaj ilegal este pedepsită cu o amendă de circa 5.500 de euro. Și trebuie subliniat că în Suedia transportul last mile (de la terminalele intermodale la destinatarul final) este considerat operațiune de cabotaj, astfel că pentru transporturile din Germania în Suedia, de exemplu, polonezii trebuie să înființeze companii acolo ca să transporte mărfurile care vin pe tren din Germania și apoi se încarcă pe camion din terminal până la destinatarii finali. Alte firme, mai inspirate, au preferat să transporte marfa din Germania în Polonia, lângă granița cu Germania, acolo se descarcă la un terminal logistic sau intermodal și se generează un nou CMR din Polonia în Suedia, iar firma de transport poloneză poate duce marfa direct la clientul final pe roți, fără a se considera cabotaj, ci transport bilateral, care nu se supune detașării.

Cu atâtea interpretări originale ale Pachetului Mobilitate, nu e de mirare că transportatorii caută soluții neortodoxe de a-și face treaba în continuare. S-a dorit o aplicare uniformă a reglementărilor de transport, dar nu s-au obținut decât interpretări individuale ale fiecărei țări, iar Comisia nu are curaj să pună la colț statele care au astfel de ieșiri. Doar țările est-europene sunt „urecheate”. Ca de obicei, regulile nu sunt pentru toți, după cum nici egalitatea europeană nu e pentru toate statele.

Gala Tranzit din acest an a arătat încă o dată dorința oamenilor din industria transporturilor de a se revedea, de a schimba informații într-un mediu legislativ și de piață extrem de confuz și de impredictibil. Ne-am bucurat să fim gazdele a aproape 750 de profesioniști din domeniu și să oferim cele mai relevante informații pentru acest moment, marcat de confuzia (chiar și a autorităților!) privind aplicarea detașării transnaționale a șoferilor și calculul remunerației potrivite în funcție de operațiunile efectuate și de numărul de zile petrecute pe teritoriul unei țări sau al alteia. Unde ne situăm ca performanță a pieței și ce idei de implementat în strategiile viitoare de dezvoltare au reprezentat, de asemenea, teme de interes pentru cei prezenți, noutățile tehnologice și propunerile de colaborare lansate de expeditorii parteneri ai evenimentului Tranzit de pe 4 noiembrie atrăgând, în egală măsură, participanți noi alături de mulți care au făcut deja o tradiție din a fi alături de noi la cel mai important eveniment al anului pentru transportatori. Peste toate acestea, Gala Tranzit reprezintă un moment de recunoaștere a meritelor firmelor de transport care au evoluat și și-au dezvoltat business-ul mai mult în ultimul an față de alți colegi de breaslă. Sărbătoarea transportatorilor a culminat cu un concert exploziv al lui Smiley, încântat de cheful de petrecere al oamenilor prezenți la un eveniment de business, dar care au construit relații de prietenie și colegialitate mai presus de cele de concurență.

După mulți ani în care locul I în topul celor mai eficiente firme de transport din România a fost acordat de mai multe ori la rând aceleiași firme, revista Tranzit a considerat că este momentul să schimbe indicatorii de calcul ai finaliștilor. Astfel, anul acesta au fost eliminate mediile pe ultimii cinci ani la cifră de afaceri, profit și active pentru a pune accent exclusiv pe rezultatele anului anterior. Cifra de afaceri a fost înlocuită de EBITDA, alți indicatori noi fiind acum adăugați: raportul dintre active circulante nete și datorii curente nete, rata profitului din exploatare, rata de rentabilitate a activelor, rata solvabilității generale, EBIT ș.a.

Firme de sub top 50 cifre de afaceri au ieșit astfel la iveală, majoritatea fiind implicate și în alte activități în afară de transportul rutier de mărfuri, cum ar fi mai ales expedițiile și transportul de materiale de construcții. Toate au avut însă mai mult de jumătate din cifra de afaceri realizată din transporturile de marfă.

Anasped, Cartrans, Hagero și Laguna Technology, la prima nominalizare

Astfel, Anasped din Suceava, Cartrans Romania din Ploiești, Hagero din Baia Mare și Laguna Technology din Pitești s-au regăsit în top 10 cele mai eficiente companii din transporturile rutiere din România pentru prima oară, alături de Filip Transport, din Arad, nominalizată pentru a treia oară.

Dacă Filip, Cartrans sau Hagero sunt nume cunoscute de peste 20 de ani pe piață, unele dintre ele aflându-se la a doua generație de management, Anasped și Laguna Technology s-au dezvoltat după criza financiară din 2008, având echipe de management tinere, cu multe doamne implicate în activitatea de vânzări, firmele de transport la nivelul anilor 2020 arătând cu totul altfel decât în urmă cu 20-30 de ani.

De la transporturi naționale și internaționale tur-retur până la circuite în Comunitate, de la mărfuri generale de volum la mărfuri cu timp de livrare critic – componente auto, produse farmaceutice sau de valoare mare – firmele de transport premiate în acest an au demonstrat că se poate face profit din toate tipurile de transport atunci când știi să consolidezi relația cu clienții, când arăți flexibilitate, negociind în același timp contractele la un nivel realist, pragmatic și cu argumente greu de combătut.

De la transporturi naționale și internaționale tur-retur până la circuite pe Comunitate, de la mărfuri generale de volum la mărfuri cu timp de livrare critic – componente auto, produse farmaceutice sau de valoare mare – firmele de transport premiate în acest an au demonstrat că se poate face profit din toate tipurile de transport atunci când știi să consolidezi relația cu clienții, când arăți flexibilitate, negociind în același timp contractele la un nivel realist, pragmatic și cu argumente greu de combătut.

Express Euroscan câștigă topul de eficiență Tranzit 2022. Total NSA și Speed Line Impex, pe podium.

Câștigătorul premiilor Tranzit de eficiență din acest an a fost Express Euroscan din Suceava, care s-a dezvoltat grație specializării în transportul de containere, adăugând în ultimii ani și alte domenii de transport, inclusiv mărfuri generale. Firma suceveană nu a impresionat prin cifra de afaceri, cu 14,7 milioane de euro nefiind în top 20 firme de transport ordonate după cifra de afaceri, ci prin creșterea veniturilor în 2021 față de 2020 cu 3,66 de milioane de euro și, mai ales, prin nivelul profitului obținut în 2021 – aproape 3 milioane de euro, în creștere cu aproape un milion de euro față de 2020.

Activele Express Euroscan (în valoare de 10.459.262 de lei) sunt reprezentate în mare parte de autocamioane, ceea ce arată faptul că activitatea principală o reprezintă chiar transporturile rutiere de marfă, activități conexe precum expedițiile sau logistica nefiind prezente încă în portofoliul companiei. Bazându-se mai mult pe achiziția de camioane rulate, Express Euroscan și-a dezvoltat o activitate de reparații și întreținere de autocamioane, cu un aport important pentru profitabilitatea firmei, mai ales că are unul dintre cele mai mari parcuri din țară: 169 de camioane licențiate.

În aceleași timp, gradul de îndatorare este foarte mic comparativ cu al altor firme din top 50, semn că investițiile făcute au fost extrem de precaute, fără să riște stabilitatea financiară a firmei. Indicatorii de solvabilitate și conversie a cash flow-ului sunt, de asemenea, foarte buni, existând premisele unor investiții viitoare într-o companie tot de transport într-o altă țară sau pentru extinderea activităților oferite și în afara transporturilor rutiere.

Pe locul al treilea s-a clasat Speed Line Impex, din Arad, tot pentru prima oară în top 10, în timp ce pe locul secund a ieșit Total NSA – o prezență constantă în topul de eficiență Tranzit – un aport important la rezultatele din 2021 având și activitatea din domeniul transportului de materiale de construcții.

Routier European Transport – premiul de management și dezvoltare

Nominalizat pentru a doua oară în topul celor mai eficiente firme de transport din România, Routier European Transport a primit anul acesta premiul de management și dezvoltare. Compania cu sediul în Cluj a terminat 2021 cu o cifră de afaceri de 34,85 de milioane de euro (cu care este pe locul 25 în topul firmelor cu cele mai mari cifre de afaceri), în creștere cu 8,6 milioane de euro față 2020. Volumele mari se datorează transportului intermodal, Routier fiind de mai mulți ani operator de transport intermodal, drept pentru care investițiile în mijloace de transport sunt semnificative, mai ales în ceea ce privește semiremorcile, dar și în terenuri și construcții (având un centru logistic la Cluj). Profitul raportat la cifra de afaceri este însă mic – doar 1,2 milioane de euro (în ușoară scădere față de 2020, când a avut 1,45 de milioane de euro) pentru o cifră de afaceri de peste 34 de milioane de euro, și asta pentru că foarte multe resurse financiare ale firmei sunt îndreptate către dezvoltarea de sedii și activități noi pe alte piețe europene.

Alexandru Păun (Blue River), Managerul
Anului 2022, a înmânat trofeul
câștigătorului din acest an, Rareș Retegan
(Routier European Transport)

Valoarea totală a activelor la final de 2021 se ridica la 47 de milioane de lei. Cu investiții în segmente de transport de viitor, indicatorii de profitabilitate nu vor întârzia să apară în câțiva ani, diversificarea activității pe mai mulți piloni de activitate și pe mai multe piețe oferind premisele pentru stabilitate și dezvoltare chiar și în condiții de criză, despre care toată lumea vorbește de câțiva ani, dar efectele nu sunt încă resimțite pe piața de transport din România.

Încă un titlu de eficiență pentru Skiptrans

Podiumul la categoria companii de transport cu capital străin a arătat la fel ca în 2022: Skiptrans pe primul loc, Duvenbeck Logistik pe al doilea și Arcese pe al treilea.

Skiptrans își bazează rezultatele exclusiv pe transporturi de marfă, grație flotei de 616 camioane proprii deținute în 2021 (în 2022 parcul licențiat de Skiptrans este mai mic – 532 de camioane), terenul de câteva hectare deținut la Cluj nefiind încă dezvoltat într-un parc logistic.

Duvenbeck Logistik, în schimb, are o flotă mai mică decât Skiptrans – însă în creștere față de 2021: 219 camioane licențiate în prezent față de 195 în 2021 – dar este angrenată și în activități de cross-docking și contract logistics în Cristian (județul Brașov) și Bistrița și mai multe puncte de lucru la Pitești, Ploiești și Pecica.

Arcese are un parc constant în 2021-2022 – 140-141, atenția fiindu-i îndreptată mult mai mult către logistică decât către transport.

Toate cele trei companii par să dețină astfel active importante în România, la finalul lui 2021 fiind consemnate următoarele valori: Skiptrans – 27,19 milioane de euro, similar cu cifra din 2020, Duvenbeck Logistik – 23,89 de milioane de euro, cu un milion de euro mai puțin decât cu un an în urmă, respectiv 19,85 de milioane de euro Arcese, tot o scădere mică de la 20,26 de milioane în 2020.

Cifra de afaceri a fost mai mare în dreptul Duvenbeck Logistik – 74 de milioane de euro față de 67,4 milioane de euro în 2020 – în timp ce reducerea parcului de camioane licențiate cu aproape 80 s-a reflectat, în ceea ce privește Skiptrans, și în cifra de afaceri obținută în 2021 – 66,52 de milioane de euro, în scădere de la 69,76 de milioane de euro în 2020.

Investițiile mai mari în logistică se văd la Duvenbeck, a cărei cifră de afaceri a crescut destul de mult (+6,6 milioane de euro), însă profitul a fost mai mic în 2021: 808.286 de euro, față de 928.395 de euro în 2020. Și la Skiptrans a scăzut profitul mult, de la 6,16 la 2,63 de milioane de euro, marginea operațională fiind însă de trei ori mai mare decât la Duvenbeck Logistik, concurentul său direct în topul firmelor de transport cu capital străin realizat de Tranzit.

Arcese a mers liniar în ceea ce privește cifra de afaceri, înregistrând 35 de milioane de euro în 2021, respectiv 34,75 de milioane de euro în 2020. La capitolul profitabilitate, însă, cifrele au fost mult mai bune pe 2021: 726.872 de euro față de 379.343 de euro în 2020.

Premii de excelență pentru Internațional Alexander, Dianthus Company și Internațional Lazăr Company

Între primele 100 de firme de transport, cu cifre de afaceri de 30 până la 100 de milioane de euro an pe an și cu profituri de 1-3 milioane de euro, în topul Tranzit s-au remarcat trei companii care au câștigat mai multe titluri de „Cel mai eficient operator de transport de mărfuri cu capital românesc”.

Cu cifre în creștere în ultimii cinci ani, Internațional Alexander a câștigat ultimele patru trofee oferite de revista Tranzit pentru eficiență – în 2017, 2018, 2019 și 2020 – în 2021 fiindu-i acordat primul trofeu de excelență în acest segment, care semnifică faptul că maturitatea și ritmul de dezvoltare scot compania în afara competiției cu restul plutonului fruntaș al firmelor de transport cu capital românesc.

Dianthus Company este o altă firmă cu trei premii I și mai multe premii II și III, care s-a remarcat în anii trecuți (și în 2021) printr-un profit foarte mare raportat la cifra de afaceri, chiar dacă marginea actuală este mai mică decât în trecut.

Internațional Lazăr Company a câștigat, de asemenea, un premiu I și mai multe premii II și III, fiind, la fel ca și Internațional Alexander, una dintre firmele cu capital românesc cu active uriașe și mai multe businessuri în domenii adiacente transporturilor rutiere, fie că vorbim de expediții, logistică, service, real-estate, chiar producție și distribuție.

Pentru rezultatele deosebite obținute în ultimii 10 ani, toate cele trei companii de transport rutier de marfă au primit premii de excelență la Gala Tranzit.