Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Gala Tranzit din acest an a arătat încă o dată dorința oamenilor din industria transporturilor de a se revedea, de a schimba informații într-un mediu legislativ și de piață extrem de confuz și de impredictibil. Ne-am bucurat să fim gazdele a aproape 750 de profesioniști din domeniu și să oferim cele mai relevante informații pentru acest moment, marcat de confuzia (chiar și a autorităților!) privind aplicarea detașării transnaționale a șoferilor și calculul remunerației potrivite în funcție de operațiunile efectuate și de numărul de zile petrecute pe teritoriul unei țări sau al alteia. Unde ne situăm ca performanță a pieței și ce idei de implementat în strategiile viitoare de dezvoltare au reprezentat, de asemenea, teme de interes pentru cei prezenți, noutățile tehnologice și propunerile de colaborare lansate de expeditorii parteneri ai evenimentului Tranzit de pe 4 noiembrie atrăgând, în egală măsură, participanți noi alături de mulți care au făcut deja o tradiție din a fi alături de noi la cel mai important eveniment al anului pentru transportatori. Peste toate acestea, Gala Tranzit reprezintă un moment de recunoaștere a meritelor firmelor de transport care au evoluat și și-au dezvoltat business-ul mai mult în ultimul an față de alți colegi de breaslă. Sărbătoarea transportatorilor a culminat cu un concert exploziv al lui Smiley, încântat de cheful de petrecere al oamenilor prezenți la un eveniment de business, dar care au construit relații de prietenie și colegialitate mai presus de cele de concurență.
După mulți ani în care locul I în topul celor mai eficiente firme de transport din România a fost acordat de mai multe ori la rând aceleiași firme, revista Tranzit a considerat că este momentul să schimbe indicatorii de calcul ai finaliștilor. Astfel, anul acesta au fost eliminate mediile pe ultimii cinci ani la cifră de afaceri, profit și active pentru a pune accent exclusiv pe rezultatele anului anterior. Cifra de afaceri a fost înlocuită de EBITDA, alți indicatori noi fiind acum adăugați: raportul dintre active circulante nete și datorii curente nete, rata profitului din exploatare, rata de rentabilitate a activelor, rata solvabilității generale, EBIT ș.a.
Firme de sub top 50 cifre de afaceri au ieșit astfel la iveală, majoritatea fiind implicate și în alte activități în afară de transportul rutier de mărfuri, cum ar fi mai ales expedițiile și transportul de materiale de construcții. Toate au avut însă mai mult de jumătate din cifra de afaceri realizată din transporturile de marfă.
Astfel, Anasped din Suceava, Cartrans Romania din Ploiești, Hagero din Baia Mare și Laguna Technology din Pitești s-au regăsit în top 10 cele mai eficiente companii din transporturile rutiere din România pentru prima oară, alături de Filip Transport, din Arad, nominalizată pentru a treia oară.
Dacă Filip, Cartrans sau Hagero sunt nume cunoscute de peste 20 de ani pe piață, unele dintre ele aflându-se la a doua generație de management, Anasped și Laguna Technology s-au dezvoltat după criza financiară din 2008, având echipe de management tinere, cu multe doamne implicate în activitatea de vânzări, firmele de transport la nivelul anilor 2020 arătând cu totul altfel decât în urmă cu 20-30 de ani.
De la transporturi naționale și internaționale tur-retur până la circuite în Comunitate, de la mărfuri generale de volum la mărfuri cu timp de livrare critic – componente auto, produse farmaceutice sau de valoare mare – firmele de transport premiate în acest an au demonstrat că se poate face profit din toate tipurile de transport atunci când știi să consolidezi relația cu clienții, când arăți flexibilitate, negociind în același timp contractele la un nivel realist, pragmatic și cu argumente greu de combătut.
Dacă Filip, Cartrans sau Hagero sunt nume cunoscute de peste 20 de ani pe piață, unele dintre ele aflându-se la a doua generație de management, Anasped și Laguna Technology s-au dezvoltat după criza financiară din 2008, având echipe de management tinere, cu multe doamne implicate în activitatea de vânzări, firmele de transport la nivelul anilor 2020 arătând cu totul altfel decât în urmă cu 20-30 de ani.
De la transporturi naționale și internaționale tur-retur până la circuite pe Comunitate, de la mărfuri generale de volum la mărfuri cu timp de livrare critic – componente auto, produse farmaceutice sau de valoare mare – firmele de transport premiate în acest an au demonstrat că se poate face profit din toate tipurile de transport atunci când știi să consolidezi relația cu clienții, când arăți flexibilitate, negociind în același timp contractele la un nivel realist, pragmatic și cu argumente greu de combătut.
Câștigătorul premiilor Tranzit de eficiență din acest an a fost Express Euroscan din Suceava, care s-a dezvoltat grație specializării în transportul de containere, adăugând în ultimii ani și alte domenii de transport, inclusiv mărfuri generale. Firma suceveană nu a impresionat prin cifra de afaceri, cu 14,7 milioane de euro nefiind în top 20 firme de transport ordonate după cifra de afaceri, ci prin creșterea veniturilor în 2021 față de 2020 cu 3,66 de milioane de euro și, mai ales, prin nivelul profitului obținut în 2021 – aproape 3 milioane de euro, în creștere cu aproape un milion de euro față de 2020.
Activele Express Euroscan (în valoare de 10.459.262 de lei) sunt reprezentate în mare parte de autocamioane, ceea ce arată faptul că activitatea principală o reprezintă chiar transporturile rutiere de marfă, activități conexe precum expedițiile sau logistica nefiind prezente încă în portofoliul companiei. Bazându-se mai mult pe achiziția de camioane rulate, Express Euroscan și-a dezvoltat o activitate de reparații și întreținere de autocamioane, cu un aport important pentru profitabilitatea firmei, mai ales că are unul dintre cele mai mari parcuri din țară: 169 de camioane licențiate.
În aceleași timp, gradul de îndatorare este foarte mic comparativ cu al altor firme din top 50, semn că investițiile făcute au fost extrem de precaute, fără să riște stabilitatea financiară a firmei. Indicatorii de solvabilitate și conversie a cash flow-ului sunt, de asemenea, foarte buni, existând premisele unor investiții viitoare într-o companie tot de transport într-o altă țară sau pentru extinderea activităților oferite și în afara transporturilor rutiere.
Pe locul al treilea s-a clasat Speed Line Impex, din Arad, tot pentru prima oară în top 10, în timp ce pe locul secund a ieșit Total NSA – o prezență constantă în topul de eficiență Tranzit – un aport important la rezultatele din 2021 având și activitatea din domeniul transportului de materiale de construcții.
Nominalizat pentru a doua oară în topul celor mai eficiente firme de transport din România, Routier European Transport a primit anul acesta premiul de management și dezvoltare. Compania cu sediul în Cluj a terminat 2021 cu o cifră de afaceri de 34,85 de milioane de euro (cu care este pe locul 25 în topul firmelor cu cele mai mari cifre de afaceri), în creștere cu 8,6 milioane de euro față 2020. Volumele mari se datorează transportului intermodal, Routier fiind de mai mulți ani operator de transport intermodal, drept pentru care investițiile în mijloace de transport sunt semnificative, mai ales în ceea ce privește semiremorcile, dar și în terenuri și construcții (având un centru logistic la Cluj). Profitul raportat la cifra de afaceri este însă mic – doar 1,2 milioane de euro (în ușoară scădere față de 2020, când a avut 1,45 de milioane de euro) pentru o cifră de afaceri de peste 34 de milioane de euro, și asta pentru că foarte multe resurse financiare ale firmei sunt îndreptate către dezvoltarea de sedii și activități noi pe alte piețe europene.
Valoarea totală a activelor la final de 2021 se ridica la 47 de milioane de lei. Cu investiții în segmente de transport de viitor, indicatorii de profitabilitate nu vor întârzia să apară în câțiva ani, diversificarea activității pe mai mulți piloni de activitate și pe mai multe piețe oferind premisele pentru stabilitate și dezvoltare chiar și în condiții de criză, despre care toată lumea vorbește de câțiva ani, dar efectele nu sunt încă resimțite pe piața de transport din România.
Podiumul la categoria companii de transport cu capital străin a arătat la fel ca în 2022: Skiptrans pe primul loc, Duvenbeck Logistik pe al doilea și Arcese pe al treilea.
Skiptrans își bazează rezultatele exclusiv pe transporturi de marfă, grație flotei de 616 camioane proprii deținute în 2021 (în 2022 parcul licențiat de Skiptrans este mai mic – 532 de camioane), terenul de câteva hectare deținut la Cluj nefiind încă dezvoltat într-un parc logistic.
Duvenbeck Logistik, în schimb, are o flotă mai mică decât Skiptrans – însă în creștere față de 2021: 219 camioane licențiate în prezent față de 195 în 2021 – dar este angrenată și în activități de cross-docking și contract logistics în Cristian (județul Brașov) și Bistrița și mai multe puncte de lucru la Pitești, Ploiești și Pecica.
Arcese are un parc constant în 2021-2022 – 140-141, atenția fiindu-i îndreptată mult mai mult către logistică decât către transport.
Toate cele trei companii par să dețină astfel active importante în România, la finalul lui 2021 fiind consemnate următoarele valori: Skiptrans – 27,19 milioane de euro, similar cu cifra din 2020, Duvenbeck Logistik – 23,89 de milioane de euro, cu un milion de euro mai puțin decât cu un an în urmă, respectiv 19,85 de milioane de euro Arcese, tot o scădere mică de la 20,26 de milioane în 2020.
Cifra de afaceri a fost mai mare în dreptul Duvenbeck Logistik – 74 de milioane de euro față de 67,4 milioane de euro în 2020 – în timp ce reducerea parcului de camioane licențiate cu aproape 80 s-a reflectat, în ceea ce privește Skiptrans, și în cifra de afaceri obținută în 2021 – 66,52 de milioane de euro, în scădere de la 69,76 de milioane de euro în 2020.
Investițiile mai mari în logistică se văd la Duvenbeck, a cărei cifră de afaceri a crescut destul de mult (+6,6 milioane de euro), însă profitul a fost mai mic în 2021: 808.286 de euro, față de 928.395 de euro în 2020. Și la Skiptrans a scăzut profitul mult, de la 6,16 la 2,63 de milioane de euro, marginea operațională fiind însă de trei ori mai mare decât la Duvenbeck Logistik, concurentul său direct în topul firmelor de transport cu capital străin realizat de Tranzit.
Arcese a mers liniar în ceea ce privește cifra de afaceri, înregistrând 35 de milioane de euro în 2021, respectiv 34,75 de milioane de euro în 2020. La capitolul profitabilitate, însă, cifrele au fost mult mai bune pe 2021: 726.872 de euro față de 379.343 de euro în 2020.
Între primele 100 de firme de transport, cu cifre de afaceri de 30 până la 100 de milioane de euro an pe an și cu profituri de 1-3 milioane de euro, în topul Tranzit s-au remarcat trei companii care au câștigat mai multe titluri de „Cel mai eficient operator de transport de mărfuri cu capital românesc”.
Cu cifre în creștere în ultimii cinci ani, Internațional Alexander a câștigat ultimele patru trofee oferite de revista Tranzit pentru eficiență – în 2017, 2018, 2019 și 2020 – în 2021 fiindu-i acordat primul trofeu de excelență în acest segment, care semnifică faptul că maturitatea și ritmul de dezvoltare scot compania în afara competiției cu restul plutonului fruntaș al firmelor de transport cu capital românesc.
Dianthus Company este o altă firmă cu trei premii I și mai multe premii II și III, care s-a remarcat în anii trecuți (și în 2021) printr-un profit foarte mare raportat la cifra de afaceri, chiar dacă marginea actuală este mai mică decât în trecut.
Internațional Lazăr Company a câștigat, de asemenea, un premiu I și mai multe premii II și III, fiind, la fel ca și Internațional Alexander, una dintre firmele cu capital românesc cu active uriașe și mai multe businessuri în domenii adiacente transporturilor rutiere, fie că vorbim de expediții, logistică, service, real-estate, chiar producție și distribuție.
Pentru rezultatele deosebite obținute în ultimii 10 ani, toate cele trei companii de transport rutier de marfă au primit premii de excelență la Gala Tranzit.
După 10 ani de creștere constantă a afacerii de transport, multe firme au ajuns în punctul în care fie se restrâng – din cauza gestionării din ce în ce mai dificile a personalului și a impredictibilității mediului de business – fie se extind spre alte domenii sau alte piețe, motivația fiind mai mare în condițiile începerii unor activități noi, în care concurența nu e la fel de mare ca în transporturi, unde majoritatea clienților pune accent mai ales pe preț. Multe firme de familie, unde managementul a ajuns deja la a doua generație, se lansează și pe alte piețe, având mai multă putere de a construi business nou și de a folosi experiența câștigată în mulți ani pe o piață unde adaptabilitatea este o condiție obligatorie. Pentru Gala Tranzit am pregătit o analiză privind modul în care au evoluat firmele românești de transport, care și-au început activitatea în mare parte „pe datorie” și s-au dezvoltat tot așa de peste 20 de ani, pentru a vedea în ce măsură capitalul românesc din transporturi s-a stabilizat financiar astfel încât să mai scadă costurile de finanțare (din păcate, însă, mult mai puțin decât în cazul colegilor vest-europeni). O analiză a parcului licențiat arată că numărul de camioane și de operatori de transport greu s-a mai redus, în timp ce cifrele totale indică o creștere semnificativă ca urmare a obligației licențierii tuturor vanurilor de peste 2,5 tone care fac atât transport internațional, cât și național. Din acest motiv, în top 100 flote remarcăm intrarea unor firme importante de curierat sau de distribuție mărfuri generale sau de produse farmaceutice.
Transporturile rutiere de mărfuri au înregistrat un progres de la 2% la 3% din PIB-ul României în ultimii zece ani, în 2017 atingând chiar 3,2%. Motorul creșterii pieței de transport l-au reprezentat transporturile intracomunitare. În anii post criză financiară din 2008-2009, firmele de transport au cunoscut o creștere importantă, menținută până în 2018, când capacitatea ridicată a pus presiune pe tarife și veniturile transportatorilor au scăzut, în paralel cu profitabilitatea.
Ajutorul dat de transporturi economiei românești a fost important în această perioadă, angajând peste 150.000 de persoane direct și alte 200.000 în industriile conexe – expediții, logistică – și furnizoare – distribuitori de produse petroliere, autovehicule, anvelope, piese, asigurări, finanțare, servicii financiare (recuperări TVA, factoring) etc.
În medie 5 miliarde de euro au intrat în țară anual grație transportatorilor internaționali. Și în anul de criză pandemică transporturile au mers mai bine ca restul economiei românești, deși o parte din rezultatele bune se datorează și posibilității multor firme de transport de a accesa o serie de ajutoare de stat.
În total, în Top Firme apar 41.132 de companii cu cod CAEN principal 4941 (față de 38.525 în 2020), reprezentând 1,75% din numărul total de firme din România.
Cifra de afaceri însumată de către toate firmele de transport rutier de marfă s-a triplat în ultimii 10 ani, spre deosebire de restul sectoarelor, a căror cifră de afaceri doar s-a dublat.
Cifra totală de afaceri înregistrată de firmele de transport rutier de marfă în 2021 a atins 12,9 miliarde de euro – față de 11,30 în 2020 (+8,7%).
Dacă luăm în calcul inflația de circa 8% pe 2021, creșterea de 8,7% a sectorului abia dacă a acoperit inflația. Din cele puțin peste 40.000 de companii de transport, primele 108 au înregistrat cifre de afaceri de peste 12 milioane de euro, iar alte 600 – de peste 1milion de euro.
Profitul total realizat de firmele de transport în 2021 s-a ridicat la aproape 1 miliard de euro, în creștere cu 9,45% față de 2020 (aproape 913 milioane de euro). Problema este că, în afara celor mai mari 1.500 de firme de transport ordonate după cifrele de afaceri înregistrate pe piață este extrem de fragmentată, cu firme foarte mici, care operează cu margini foarte mici ca urmare a concurenței ridicate.
Transporturile realizează 2,95% din cifra de afaceri a tuturor firmelor din România și 2,43% din profitul total al firmelor din țară.
Analiza Coface pe industria transporturilor arată că sectorul transporturilor rutiere de marfă a cunoscut o îmbunătățire continuă a rezultatelor financiare. Concret, rezultatul net raportat la cifra de afaceri a crescut în ultimii cinci ani de la 3-4% în 2017 la 6-7% în 2021. Profitul operațional (rezultatul din exploatare), calculat prin raportul EBIT la cifra de afaceri, s-a îmbunătățit, de asemenea, de la 5,3% la 7,8%. Iar randamentul pe capitalul investit (ROE) a crescut de la 25,6% la aproape 30%.
Dezavantajul este că multe dintre rezultatele bune obținute până în 2020-2021 se „topesc” ca urmare a inflației și a scumpirilor semnificative la echipamentele de transport, piese, componente, care nu vor permite retehnologizarea companiilor la același nivel – același număr de camioane noi cu cel folosit pentru obținerea acestor rezultate financiare în ultimii cinci ani.
Mulți ani în transporturi activele circulante au fost mai mici decât datoriile pe termen scurt, ceea ce arăta dependența companiilor de împrumuturi, fiind incapabile să se autofinanțeze și așteptând să încaseze facturile emise clienților ca să își plătească furnizorii. Până acum câțiva ani transportatorii au fost nevoiți să accepte un tarif mai mic pentru a putea încasa mai repede sau să plătească dobânzi la împrumuturi care să le asigure cash-flow-ul. Iar multe dintre firmele de transport încă procedează astfel.
Potrivit unei analize Coface a sectorului transporturilor, dacă în 2017 lichiditatea curentă era de 107% (adică raportul dintre activele circulante și datoriile pe termen scurt era puțin peste 1), deci firmele nu aveau un capital suficient de mare pentru a-și plăti la termen datoriile fără să își încaseze creanțele, la nivelul lui 2021 capitalul de lucru s-a îmbunătățit, iar lichiditatea curentă a ajuns la o medie de 1,35, oferindu-le transportatorilor posibilitatea de a-și plăti facturile și în condițiile unui termen de plată mai mare, ceea ce în prezent este aproape o obișnuință în transporturi, mai ales în condițiile în care termenele de plată alunecă adeseori spre 90 de zile sau chiar peste.
Iar unele dintre firmele premiate de Tranzit anul acesta au lichiditatea curentă la peste 4, ceea ce le permite să își finanțeze clienții de transport, în așteptarea unui tarif mai bun, nefiind presate de plata carburantului sau a ratelor de leasing până la încasarea facturilor emise clienților.
Mai mult decât atât, acoperirea datoriilor la bancă din rezultatele din exploatare (EBIT/Cheltuielile cu dobânzile) a ajuns la un maximum istoric de 16% (față de 3,06% în 2017). La acest rezultat au contribuit și dobânzile mici din ultimii ani, mult mai mici decât inflația, ceea ce practic a dus firmele care lucrează cu capitaluri foarte mari de la bănci să se împrumute gratuit în ultimii doi ani. Numai că acum dobânzile s-au dublat, astfel că numai din această constatare indicatorul EBIT: Cheltuielile cu dobânzile se duce la 8% la finalul lui 2022. Și anul încă nu e încheiat. Cu profiturile în scădere pe 2022 – ca urmare a faptului că puține firme de transport au fost capabile să translateze creșterile prețurilor la combustibili sau salariile mărite în tarife mai mari către clienți – acoperirea datoriilor la bancă din rezultatele din exploatare se va duce mai degrabă spre 5%, poate chiar 4%, la nivelul din 2019.
Sigur, vorbim de o medie pe sector, astfel că în cazul unor firme mari, care s-au lansat în investiții pe multe niveluri, situația nu e foarte liniștitoare după un 2022 foarte tulbure, în care puțini pot estima cum își vor încheia anul financiar, mai ales că predictibilitatea businessului este foarte volatilă, cu volume în creștere brusc și care dispar tot la fel de neașteptat.
Gradul de îndatorare a firmelor cu cod CAEN 4941 a scăzut în 2021 la 63%, de la 74% cât era în 2017, însă, ca urmare a măririi a ratei dobânzilor și a scumpirii echipamentelor de transport, principala investiție a firmelor din sector, cât și ca urmare a scumpirii materialelor de construcții (în cazul firmelor care vor să investească în sedii noi, depozite sau ateliere de service) este foarte posibil ca acest indicator să crească din nou chiar la final de 2022 la un nivel chiar mai mare decât în 2019 (când gradul de îndatorare pe tot sectorul era de 67%).
Potrivit cifrelor Autorității Rutiere Române, în aprilie 2022 numărul de operatori licențiați pentru transport rutier de mărfuri a scăzut de la 37.568 la 36.740, iar numărul de autovehicule licențiate a scăzut de la 169.489 la 164.648.
Scăderea parcului auto cu aproape 5.000 de unități a fost cauzată în principal de reducerea parcurilor firmelor cu capital străin, care, ca urmare a restricțiilor impuse de Pachetul Mobilitate I, nu și-au mai înmatriculat camioane noi în România, prefrând să înființeze noi filiale în Germania, unde e mai ușor de gestionat atât problemele de detașare transnațională, cât și pe cele de întoarcere a camioanelor și a șoferilor. De asemenea, dacă multe firme românești de transport au avut livrările întârziate cu multe luni față de intenția de înlocuire sau extindere a flotei, au fost și altele care au profitat de lipsa de camioane de pe piață, inclusiv rulate, pentru a-și vinde la cel mai bun preț posibil echipamentele din proprietate și a investi în alte domenii decât transportul.
În octombrie 2022, situația numărului de operatori licențiați și a numărului de copii conforme eliberate de ARR era, însă, cu totul altfel decât în scădere așteptată, și asta ca urmare a obligației de înregistrare a tuturor operatorilor și autovehiculelor cu care se face transport de peste 2,5 t și până la 3,5 t.
Potrivit evidențelor informatice ale ARR, până la jumătatea lui august fuseseră licențiați 12.760 de operatori de transport care dețin vehicule cu MMA între 2,5 și 3,5 tone. Acestora li s-au eliberat 42.520 de copii conforme ale licenței comunitare, pentru astfel de vehicule.
Astfel numărul operatorilor de transport licențiați a ajuns la 46.491, iar numărul de copii conforme, la 208.191, în condițiile în care numărul de camioane aflate în circulație a scăzut.
Iar topul flotelor din România s-a schimbat destul de mult: în timp ce flotele tradiționale – Carrion Expedition, Vos Logistics ș.a. – au scăzut mult, creșteri mici au apărut în dreptul flotelor românești care au crescut cu 15-20 de camioane.
De asemenea, firmele de construcții sau de uz municipal au avansat în clasamentul după parcul de autovehicule operate, în timp ce distribuitorii mari – Arabesque, Dedeman sau Aquila – și-au crescut parcul licențiaț cu 47, 217 sau 232 de autovehicule, majoritatea de până în 3,5 tone.
Totodată, au apărut nume noi în top 30 flote licentiate la nivel național: Fan Courier (1.497 de autovehicule, din care doar 268 erau licențiate și în 2021, acestea fiind camioanele), DSC Expres Logistic (390 de vanuri nou licențiate), Brink’s Cash Solutions (344 de autovehicule, dintre care 313 nou licențiate), AD Auto Total (distribuitorul de piese de schimb, care și-a licențiat, dintr‑odată, parcul de vanuri de 234 de unități) sau Atlas Imobiliare (234).
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit