Matei Marilena, Author at Traficmedia

Se spune că transporturile reprezintă oglinda economică a unei țări. Dacă merg transporturile, e clar că merge economia! Transporturile românești, din păcate, nu mișcă economia României, ci pe a multor țări vest-europene puternice, care, după ce s-au folosit ani de zile de serviciile ieftine și de calitate ale est-europenilor și și-au vândut bine produsele pe plan mondial, închid poartă după poartă vechilor furnizori (căci parteneri e prea mult spus) și încearcă să-și dezvolte un sistem feroviar puternic, care se face cu bani mulți și-i scoate din competiție pe „săracii” Europei.

Sigur, vor mai trece încă 20 de ani până când calea ferată va performa cu adevărat, însă transportatorii români care au făcut cu greu, în ani mulți, bani în Europa trebuie să se gândească ce fac peste 20 de ani, peste 10 ani… peste 5 ani.

Planificarea nu este cea mai bună calitate a managerilor de transport, care au intrat pe piață și au făcut… ce se făcea! Însă cu muncă multă, cu sacrificii, cu conștiința lucrului bine făcut, au reușit să dezvolte companii care pot concura ca profesionalism cu multe firme cu generații de experiență din Europa de Vest.

Românii au ars etape de dezvoltare în transporturi și este momentul de consolidare. Analiza financiară a operatorilor de transport din top 50 din punct de vedere al profitului, al cifrei de afaceri și al indicatorilor financiari de profitabilitate și solvabilitate arată că mai mult de jumătate dintre ei deja au alte activități principale pe lângă transporturi, deși încă funcționează cu cod CAEN 4941. Se găsesc în top 50 traderi de cereale, producători de tot felul, transportatori de materiale de construcții și, mai ales, case de expediții. Vedem cum firme cu ștate mai vechi sau mai noi în transporturi au dezvoltat încet-încet activități de expediții, care, în unele cazuri, au înlocuit cu totul transporturile cu parc propriu. Asta nu e rău deloc. Cine să știe mai bine decât un transportatori ce să ceară și șoferilor, și cărăușilor, și clienților, astfel încât toată lumea să primească ceea ce își dorește?

Sunt în top 50 și firme de transport rutier care au virat către tren și dezvoltă servicii de transport intermodal – evident, la cererea clienților care preferă să plătească puțin mai mult decât pe rutier ca să aibă o amprentă de carbon mai mică decât să apeleze la distribuție electrică – dar și firme care au închiriat depozite și s-au aruncat în lumea complicată a logisticii contractuale. Dacă la intermodal organizarea transporturilor e la îndemâna unei case de expediții care are și ceva flotă proprie și subcontractori dedicați, logistica contractuală e o altă lume și trebuie să treacă ani până când cărăușii învață cu ce se mănâncă și pot livra calitate. E nevoie de răbdare pentru a vedea rezultate, inclusiv financiare, deoarece contractele se modifică mai greu decât în transporturi, când, dacă cresc costurile foarte mult, poți să îți retragi camioanele dintr-un contract și să le duci pe piața spot (sigur, cu riscul că poate nu mai semnezi un nou acord cu clientul lăsat baltă, dar care nu a înțeles că nu poți lucra în pierdere). Cu toate stângăciile inerente începutului, pasul spre logistică trebuie făcut de către firmele care au ajuns la o anumită maturitate în transporturi. Totul este să se aleagă oamenii potriviți pentru a merge pe această cale și să se găsească și clienții dispuși să experimenteze și să ajute dezvoltarea unui nou furnizor, cu beneficii pe termen lung pentru ambii parteneri.

M-am bucurat să găsesc în top 50 și firme ale căror venituri provin majoritar din transporturile rutiere. Unele au făcut profituri numai din vânzarea de active, însă sunt și câteva care chiar au un profit bun din exploatare. Unele s-au specializat în servicii de transport de nișă, unde clienții nu prea au de unde alege. Altele fac transporturi generale, însă sunt competitive deoarece au făcut investiții prudente, fără un grad prea mare de îndatorare. Iar altele încă își rostogolesc datoriile de la un an la altul, însă au profituri operaționale peste cheltuielile de creditare, care le permit să se dezvolte în continuare. Indiferent care e „rețeta”, ne vom bucura încă o dată să celebrăm eficiența în Transporturi peste numai câteva zile la Cluj, la Gala Tranzit.

Dacă expeditorii și transportatorii din mai multe ţări implementează deja scrisori de trăsură electronice, puţine ţări sunt gata să implementeze exclusiv eCMR.

Legislația poloneză prevede versiuni pe hârtie ale scrisorii de trăsură, astfel încât, în scopul serviciilor de control, CMR-urile sunt tipărite, creând un sistem hibrid. În alte țări, versiunile electronice sunt suficiente.

Organizația GS1, care se ocupă de standarde în domeniul documentației logistice, sprijină introducerea și popularizarea scrisorilor de trăsură electronice. Documentele digitale fac posibilă reducerea timpului de administrare de la 23 de minute la 9 minute. Comisia Europeană estimează că economiile realizate prin implementarea circulației documentelor digitale ar putea depăși 27 de miliarde de euro în 8 ani, estimează GS1.

Procesul de eliminare a hârtiilor este lent. Ponderea eCMR-urilor reprezintă doar câteva procente din toate scrisorile de trăsură emise în Europa. Sistemele de emitere a eCMR-urilor sunt oferite și de companii poloneze precum GreenTransit și Trans Assist.

Documentele electronice promit economii la nivel administrativ. În mai multe țări este încă necesară scrisoarea de trăsură pe suport de hârtie, dar șoferii susţin că în Germania eCMR este deja destul de folosită. Marii transportatori de acolo emit scrisori de trăsură electronice, iar autorităţile germane nu au nicio problemă cu o scrisoare de trăsură digitală.

CMR-urile electronice sunt, de asemenea, atractive pentru transportatori. Este vorba despre accelerarea plății serviciului și despre securitatea documentelor. Cele pe suport de hârtie sunt trimise la companie de către șoferi, așa că trebuie așteptate, ceea ce întârzie începerea facturării. S-a întâmplat ca un colet care conținea 20 de scrisori de trăsură să dispară, situaţie care creează multe probleme pentru transportatori.

Interesul tot mai mare pentru acest serviciu este recunoscut de companiile care oferă sisteme eCMR. O firmă poloneză de software susţine că a implementat eCMR la circa 20 de companii cu aproape 4.000 de utilizatori, adică șoferi și administratori. Companiile folosesc un sistem hibrid, tipăresc scrisoarea de trăsură pentru serviciile de control din Polonia, dar toată documentația este păstrată în format electronic. De asemenea, sunt în curs de desfășurare teste în alte țări. În Italia, 5 companii de transport au pilotat implementarea scrisorilor electronice în 2021. Companiile au testat eCMR-uri de la 3 furnizori: Acucuride din Italia, Pionir din Belgia și Transfollow din Olanda. Autocamioanele au efectuat mai mult de 100 de curse în care e-CMR a fost utilizat în formă hibridă, adică în paralel cu CMR-ul tradițional pe hârtie. Traseele folosite au fost către Belgia, Franța, Germania, Olanda, Portugalia, România, Spania și Elveția.