Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
DSV Solutions se găsește în topul firmelor de expediții și logistică din România de mulți ani. Cifra de afaceri a depășit 105 milioane de euro în 2021 pentru cele trei divizii DSV prezente la noi. Atunci s-a luat decizia strategică de a separa cele trei domenii de activitate – Air & Sea, Contract Logistics și Road – pentru a-și concentra resursele pe fiecare segment în parte. După fuziunea cu Panalpina și crearea unei entități juridice distincte DSV Air & Sea, finalizate cu succes în 2021, anul acesta este rândul DSV Road să se separe de firma de bază – DSV Solutions – care va rămâne cu activitatea de Contract Logistics. O nouă entitate juridică a fost înființată, iar echipa DSV Road s-a mutat într-o locație nouă, în apropiere de centrul Bucureștiului, astfel că acum se așteaptă și transferul total al conturilor și contractelor cu clienții și furnizorii pe noua firmă, lucru estimat să aibă loc în 2023. Planul este creșterea cifrei de afaceri a noii companii la 100 de milioane de euro în 2024, cu 50% mai mult față de 2022, când rezultatele le vor depăși cu 35-40% pe cele din 2021.
DSV Solutions, exceptând veniturile generate pe DSV Air&Sea, a reușit o creștere cu 24% a cifrei de afaceri în 2021 față de 2020, de la 326 la 404 milioane de lei, un salt important dacă nu am vorbi de un an în care inflația a fost aproape de 8%. Profitabilitatea companiei, însă, a înregistrat o scădere. Explicația este simplă, spune Sergiu Iordache, fostul director general al DSV Solutions SRL și noul director general al DSV Road: diminuarea profitului este cauzată, pe de-o parte, de mutarea operațiunilor de pe segmentul aerian și maritim în firma nou creată DSV Air & Sea, rezultată în urma fuzionării cu Panalpina România. Într-adevăr, pe fondul creșterii ratelor la transportul de containere și aerian, DSV Air & Sea a înregistrat un salt semnificativ atât în planul cifrei de afaceri, cât și al profitului obținute în 2021.
În plus, activitatea de servicii cu valoare adăugată se bazează în principal pe contracte pe termen lung, unde tarifele se modifică foarte greu și numai marginal. În condițiile actuale, în care toate materialele și echipamentele s-au scumpit, la fel serviciile de transport, contractele semnate pe termen lung și fără posibilități de ajustare a prețurilor în funcție de costurile pieței au creat provocări pentru mulți furnizori de servicii logistice. Numai pe partea de forță de muncă creșterea de cost a fost substanțială, iar posibilitățile de indexare – clauza de combustibil sau salariul minim pe economie – acționează cu întârziere sau nu mai sunt suficient de relevante.
„Salariul minim pe economie putea fi considerat un reper în trecut, când exista o anumită stabilitate. Pe piața noastră procentele de creștere salarială reale sunt peste media națională de la un an la altul, și astfel toate aceste scumpiri au afectat marja de profit, dar suntem într-o perioadă în care actualizăm toate contractele pe baza costurilor actuale. În același timp, continuăm să investim în instrumente moderne și inovatoare de lucru pentru a conferi creșterea productivității și, implicit, competitivitate serviciilor noastre, astfel încât partenerii noștri să se bucure în continuare de o balanță excelentă preț-calitate”, a declarat Sergiu Iordache, Managing Director DSV Road.
Dezvoltarea organică accelerată, dar și integrarea locală a unor firme achiziționate de DSV la nivel global – precum UTI Logistics, Agility sau Panalpina – au determinat decizia de a separa în România cele trei divizii – DSV Road, DSV Solutions și DSV Air&Sea – de mai bine de trei ani.
Integrarea Panalpina și separarea completă a diviziei proprii de aerian și maritim au durat aproape doi ani, astfel că planul separării DSV Road a luat ceva mai mult timp și ca urmare a pandemiei.
De aproape o lună, echipa DSV Road s-a mutat într-o clădire de birouri nouă, modernă, în zona AFI Cotroceni, pentru a crea un mediu de lucru mai confortabil pentru angajați, fiind mai aproape de oraș, dar și de centrele universitare, cu atât mai mult cu cât compania este în căutare de talente pentru a-și extinde echipa. Separarea juridică se va produce, însă, cel mai probabil în 2023. „Înființarea DSV Road SRL este parte din strategia noastră de business. Fiecare divizie își va concentra propriile resurse pe segmentul propriu și va avea o echipă de management dedicată, însă în continuare vom lucra împreună – avem echipe de vânzări care promovează serviciile și soluțiile noastre integrate și complete – pentru ca partenerii noștri să beneficieze de aceeași expertiză și experiență ca și până acum”, a spus Sergiu Iordache. Acesta a adăugat că un alt serviciu pe care îl vor împărți cele trei entități separate juridic va fi cel de suport, care va fi un local shared service centre într-una dintre cele trei companii și va face servicii finance & accounting, IT, quality, marketing, admin pentru toate cele trei companii.
Divizia DSV Road numără aproape 90 de angajați în toate sucursalele – București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Brașov – majoritatea cu vechime medie de 8-10 ani. Media de vârstă e de circa 30 de ani, rotația de personal fiind de 5-6%.
DSV Road București și-a mutat birourile într-un sediu nou, după o investiție de un milion de euro în închirierea spațiului pe 5 ani și renovare. Noul sediu DSV Road se află în clădirea AFI Park 4-5 din Capitală, unde ocupă o suprafață de 1.400 m2, care poate acomoda 100 de persoane.
„Mutarea sediului dintr-o zonă periferică a Capitalei într-o zonă apropiată de centrul orașului și cu numeroase facilități se înscrie în strategia noastră de employer branding pentru retenția angajaților și atragerea de noi membri în echipă. De altfel, pentru alegerea noului sediu am ținut cont de dorința colegilor de avea acces facil la mijloace de transport în comun, reducând astfel timpul în trafic de acasă până la birou. Intenționăm să angajăm studenți, full-time sau part-time, să oferim oportunități de internship pentru tinerii care doresc o carieră solidă într-un domeniu stabil, sigur, dinamic și plăcut, cum este cel al transportului și logisticii, lucru pe care înainte nu puteam să îl facem cu ușurință”, punctează Mihai Teodorescu, Country Director Road în cadrul DSV Road.
DSV Road oferă un sistem flexibil de lucru – trei zile de la birou și două de acasă – dar sunt și angajați care vin zilnic la birou. Birourile sunt desemnate pentru fiecare angajat, existând însă și un spațiu comun pe care îl ocupă colegii din departamentul Customer Support. De asemenea, DSV Road oferă posibilitatea de a lucra complet în cloud, astfel încât să nu fie nevoie ca oamenii să aibă permanent cu ei laptop sau unități de stocare de date.
„Cei din operațional lucrează în echipă și atunci condițiile optime sunt când se aud unul pe celălalt, de aceea am și împărțit zonele de lucru în birouri cu câte 6-7 posturi de lucru”, a mai spus Mihai Teodorescu.
Activitatea DSV Road include și serviciul de transport intermodal, pentru care folosește 50-60 de semiremorci închiriate. DSV încarcă mărfuri pe tren din Curtici, momentan numai pentru Germania, de unde deservește Belgia, Olanda, nordul Franței și Marea Britanie. Odată cu deschiderea noului terminal intermodal de la Aiud, Italia s-ar putea adăuga pe harta țărilor de destinație pentru acest serviciu. Un impediment îl reprezintă faptul că nu există frecvență pe Italia, un singur tren săptămânal fiind costisitor de folosit prin blocarea semiremorcii timp de o săptămână pentru o singură cursă. Există unele strategii de dezvoltare a serviciului, însă trebuie adaptate la serviciile de tren care vor apărea cu plecare din România.
„Ne dorim să creștem intermodalul, numai că este mult mai greu decât ne așteptam. Trenul merge bine, cu puține întârzieri cauzate de un accident feroviar sau de lucrări de întreținere, însă provocări apar pe partea de first mile/last mile, unde costurile au crescut foarte mult în ultima vreme. Nu este foarte clar cum se interpretează livrarea finală de la terminalul intermodal la destinatar – dacă este sau nu cabotaj – și ne uităm cu atenție la precizările pe care le face fiecare țară. Pentru moment vedem că Suedia consideră cabotaj aceste operațiuni. Lucrăm în continuare cu transportatori români pentru camionare și am fi afectați de orice decizie similară luată de altă țară”, a spus Mihai Teodorescu.
În plus, tariful/km pentru tracționism la/de la terminal a crescut foarte mult, deoarece transportatorii care fac astfel de servicii au rulaje mult mai mici decât cei care fac internațional (5.000-8.000 km vs. 12.000 km) și, ca atare, pentru a-și acoperi costurile totale lucrează cu prețuri mai mari pe kilometru. Transportul intermodal este astăzi comparabil cu cel rutier din punct de vedere al prețului și timpului de tranzit – pe tren fiind cu aproape o zi mai lung – însă acesta e un compromis mic pentru clienții care vor să reducă amprenta de carbon pe durata transportului.
DSV Road le oferă clienților interesați de aspectele de mediu posibilitatea măsurării amprentei de carbon pe orice rută, precum și soluții de optimizare a rutelor sau rerutări. De asemenea, există posibilitatea alimentării cu biodiesel pe anumite rute și, dacă clientul dorește folosirea biodieselului, poate fi acordat un certificat cu privire la reducerea amprentei de carbon. Dacă nu se poate alimenta cu biodiesel chiar la transportul mărfurilor acelui client, se folosește pe rutele unde există stații de alimentare cu biodiesel și se echivalează cursele între ele din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Expeditorul reduce nivelul de emisii și prin eficiența semiremorcilor double-deck, care au o capacitate de încărcare mai bună decât cele obișnuite. În plus, compania și-a setat și un nivel maxim de emisii de carbon pentru orice autovehicul, astfel că se permite achiziția unor autoturisme cu capacitate cilindrică mică sau, dacă se dorește o clasă de motor mai mare, obligatoriu opțiunea trebuie să fie pentru un hibrid. Standarde similare sunt impuse și în cazul depozitelor.
În prezent, peste 60% din activitatea DSV Road în România este reprezentată de grupaj. Dacă până de curând se lucra cu un sistem centralizat, construit în jurul hub-ului de lângă Stuttgart, din septembrie s-a schimbat modul de lucru și s-a implementat un nou sistem de grupaj, „Diamant”, cu patru hub-uri în Europa.
„Avem una dintre cele mai bune oferte de grupaj. Toate filialele DSV din Europa sunt conectate la acest sistem de grupaj, astfel că volumele de marfă sunt multe și consolidările sunt rapide. Folosim cele 600 de semiremorci proprii double-deck între hub-uri și avem implementat un sistem ETA, aplicat în aproape toate țările din Occident, care anunță clientului prin SMS un interval de două ore în care sosește marfa. Este similar sistemului folosit în curierat, dar pentru transport. Din câte știm noi, suntem singurii care îl utilizăm. Lucrăm cu Project44 pentru acest serviciu, care monitorizează sosirea/plecarea în/din hub-uri și depozite finale”, a declarat Mihai Teodorescu.
Potrivit lui Sergiu Iordache, dacă România era o țară unde se putea face grupaj doar la import, de 2-3 ani există cerere și pe export, ceea ce permite eficientizarea unor astfel de curse. De regulă se ieșea cu camioane complete din România, multă industrie grea, și doar la retur se organiza un camion de grupaj, ceea ce nu permitea optimizarea decât pe jumătate de drum.
Un factor favorizant pentru creșterea comenzilor pentru grupaje a fost Brexit, care a complicat pregătirea documentelor și a făcut mai dificilă colectarea parțială a încărcăturii în camion. Și licențierea vanurilor a produs efecte, fiind mai puțini cei care se mai încumetă să transporte câte un palet-doi până în UK.
„Dezvoltarea serviciului de grupaj este ajutată de fiecare dintre pașii pe care Uniunea Europeană îi face. Brexit, de exemplu, nouă ne-a adus mult mai mult grupaj pe UK, pentru că toate documentele vamale au complicat lucrurile. Înainte șoferul mergea cu camionul să încarce sau să descarce în 20 de locuri, ceea ce este nefiresc. Noi avem un sistem de colectare/distribuție și de adus la un hub unde se pot face formalitățile vamale și atunci lucrurile se simplifică foarte mult. Și probabil că și licențierea transportului expres va avea un efect în creșterea comenzilor de grupaj, deoarece transportul expres s-a scumpit, iar introducerea, în 2026, a tahografului la aceste autovehicule de până în 3,5 t va face neatractiv transportul cu vanul, apărând volume suplimentare pentru piața de grupaje”, a adăugat Sergiu Iordache.
Chiar dacă admite că platformele digitalizate de transport au câștigat teren în ultimii ani pe partea de transporturi complete, Mihai Teodorescu spune că, totuși, fără oameni specializați și rețea este greu să te dezvolți pe segmentul expedițiilor. „Nu știu dacă toată lumea se descurcă să își obțină informațiile de pe platformă, contactul cu oamenii cred că este important. Toți expeditorii investesc în digitalizare, aproape toți au portaluri unde clientul poate să intre și să-și facă booking pentru o încărcătură, poate să o urmărească și să vadă permanent statusul comenzii. În myDSV avem și o aplicație prin intermediul căreia cărăușul vede comenzile disponibile, poate să o preia pe cea care îi convine ca rută și preț. Deci și noi facem cumva același lucru, doar că pe baza unei experiențe îndelungate în transporturi”, adaugă Country Managerul DSV Road.
DSV Road România folosește aceeași platformă dezvoltată de grup la nivel central, însă are și personalizări specifice pieței românești, pe care le dezvoltă cu firme de software locale.
Circa două treimi din cifra de afaceri a DSV Solutions în 2021 a fost realizată de DSV Road (Domestic și Internațional), ceea ce înseamnă venituri de circa 48 de milioane de euro.
„Anul acesta închidem undeva la 60-65 de milioane de euro după calculele noastre. Înseamnă o creștere cu 35-40% față de anul trecut. E o creștere sănătoasă, de circa 20%, dacă scădem rata inflației – 15%”, conchide Sergiu Iordache, care dezvăluie planul DSV Road: „Ne dorim creșterea cifrei de afaceri până la 100 de milioane de euro, deci o creștere cu 50% față de rezultatele acestui an”.
Cargus își propune să fie prima alegere a retailerilor online, drept pentru care vrea să dețină, până la finalul lui 2022, cea mai mare rețea de proximitate din România – cu aproape 3.000 de puncte fixe de livrare – și o rețea de 24 de centre logistice în toată țara, care să răspundă nevoilor de rapiditate, flexibilitate, siguranță și preț ale cumpărătorilor online. Compania are un plan de investiții de 55 de milioane de euro în următorii doi ani și jumătate.Dintre acestea, 40 de milioane de euro sunt alocate dezvoltării rețelei de lockere, iar restul pentru digital și logistică. Creșterea estimată pentru 2022 este de 20% în volume și de aproximativ 13% în venituri datorită unor clienți pe care i-a recâștigat și a faptului că activitatea internațională, mai ales din Polonia, s-a intensificat. După extinderea rapidă a rețelei Out of Home, investițiile companiei se îndreaptă tot mai hotărât spre segmentul B2C, urmând, în viitorul apropiat, lansarea unei soluții de returnare rapidă și ușoară a produselor comandate online.
Cargus și-a anunțat transformarea, în concordanță cu schimbările pieței, de la un curier centrat pe home delivery la unul care oferă toate tipurile de livrare, inclusiv Out Of Home (lockere și magazine de tip PUDO – pick-up drop-off) și flexibilitate în efectuarea plății (cash on delivery, cu cardul sau online). Potrivit datelor comunicate de Cargus, plata la livrare a scăzut de la 70% în urmă cu câțiva ani la 40%.
Compania de curierat vrea să se diferențieze de concurență nu numai prin diversificarea opțiunilor de livrare, ci și prin introducerea în ofertă a noi categorii de produse de livrat, inclusiv alimentare, și dezvoltarea serviciilor de livrare cross-border, grație parteneriatelor încheiate cu companii din Polonia și Bulgaria.
Decizia dezvoltării rețelei de livrare Out of Home (OOH) a fost luată de câțiva ani, deoarece este o soluție foarte atractivă pentru clienți „și trebuia să mergem în această direcție pentru a le oferi cel mai bun serviciu. Dar mai întâi a fost nevoie să ne stabilizăm, după ce compania a fost cumpărată în 2018 de Mid Europa Partners și după pandemie, în timpul căreia, a fost dificil să lucrăm cu puncte fixe de livrare. Apoi, a fost nevoie de timp și pentru studierea pieței, pentru a ști ce partener să alegem, deoarece tehnologia evoluează foarte repede. În Polonia, de exemplu, companii care folosesc de mult lockere au trecut recent la cele pe care le avem și noi, contactless. Vorbim despre o investiție foarte mare, de aceea e nevoie să faci de la început achiziția cea mai bună”, a declarat Olivier Van Houtte, CEO Cargus.
Acesta crede că livrările door-to-door vor rămâne un serviciu premium, cu un preț pe măsură, în timp ce primul serviciu la care se va apela pe viitor va fi livrarea la punct fix.
Chiar dacă nu este primul curier care introduce soluții Out-Of-Home, Cargus vrea să dezvolte cea mai amplă rețea de puncte fixe de livrare. De aceea, lansează 300 de lockere în București pentru a testa acceptanța din partea clienților. În viitor își propune să ajungă la 7.000 de lockere pentru a acoperi toată țara. Acest lucru nu înseamnă 7.000 de locații, pentru că în unele locuri vor fi 2-3 lockere unele lângă altele, în funcție de densitatea populației. De asemenea, obiectivul este să atingă cât mai curând 2.500 de puncte de unde clienții Cargus își pot ridica produsele comandate.
„Echipele noastre muncesc de peste un an la lansarea acestui proiect. Abordarea noastră e diferită față de cea a altor curieri de pe piața românească în ceea ce privește tipul de lockere folosite și pot spune că ceea ce aducem noi astăzi în România este o revoluție. Am investit foarte mult în această rețea, care este o inițiativă cheie pentru planul strategic din 3-4 ani, împreună cu infrastructura pe care o avem în planul depozitelor”, a declarat Olivier Van Houtte.
Lockerele, produse de compania daneză SwipBox, reprezintă o soluție inovatoare și sustenabilă de livrare, singura de pe piață care poate fi accesată contactless, cu un singur click, direct din aplicația Cargus Mobile. Dispozitivele funcționează pe bluetooth și nu au nevoie de alimentare la rețeaua de energie electrică și nici de conexiune WiFi. Lockerele sunt dotate cu baterii, care au o speranță de viață de până la 10 ani. Acestea vor fi operaționale 24/7, pot fi încărcate cu o gamă largă de produse (sunt 24 de compartimente de dimensiuni diferite) și permit cumpărătorilor să își ridice coletele în două zile.
Lockerele vor fi amplasate în rețele de retail (Kaufland, Profi, Carrefour), benzinării (OMV, Petrom) și în zone rezidențiale dense, dar ușor accesibile.
Cargus a dezvoltat o rețea de puncte de predare/colectare (PUDO) la nivel național, stabilite în cadrul unor parteneriate cu mici întreprinzători cu business-uri diferite – magazine, florării, centre de wellness, coafor etc. – care înglobează acest business suplimentar. Avantajul este că, pe lângă venitul adus de noua activitate, ea generează business suplimentar, fiind dovedit că 20% dintre cei care ajung în locația respectivă pentru a-și lua coletul fac și cumpărături acolo.
„La aceste 900 de puncte PUDO deja existente vom adăuga un nou partener – PayPoint – care are același profil de business, acela de a îngloba mici întreprinzători în rețeaua sa și de a le oferi business adițional”, a explicat Camelia Finu, Country Head of OOH Operations.
„Punctele fixe de livrare sunt stabilite în orașe mari, unde cumpărătorii sunt deja obișnuiți cu achizițiile online – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov – dar și în orașele mai mici și chiar în zonele rurale, unde deja a apărut acest interes pentru e-commerce.”
Până la finalul anului, Cargus își propune să aibă în funcțiune o rețea de 3.000 de puncte fixe, care să permită livrarea a 40.000 de colete/zi prin această rețea (adică 20% din toate coletele livrate de Cargus).
„Lockerele completează rețeaua PUDO și vor fi dispuse, pe viitor, în localitățile și punctele unde nu există parteneri în rețeaua de PUDO, astfel încât să se construiască cea mai facilă și ușor de adoptat și de folosit rețea Out Of Home”, a mai spus Camelia Finu.
Potrivit cifrelor comunicate de Cargus, 95% dintre livrările prin rețeaua OOH au loc în următoarea zi lucrătoare. Rata de livrare OOH e mai bună decât cea de livrare la adresă: 97% din coletele care ajung în rețeaua OOH sunt ridicate de clientul final. „Astfel se reduce rata de refuz a coletelor, ceea ce e un beneficiu pentru partenerii de e-commerce.”
Piața românească de curierat a crescut în 10 ani cu 500% și va continua să crească. Cu 7 miliarde de lei venituri totale în 2021 în planul firmelor de curierat, aceasta nu este încă la nivelul UE. Mai este mult loc de dezvoltare, iar Cargus își propune să răspundă acestei cereri prin OOH, inovație și infrastructură. Anul acesta piața de curierat va crește în România cu 10%, iar Cargus a anunțat o creștere de aproximativ 13%.
„Creșterea vine însă și cu unele dezavantaje, cum ar fi succesul primei încercări de livrare, care a scăzut odată cu creșterea comerțului online ca generator al serviciului de curierat. Creșterea numărului de clienți care lucrează, a dus la necesitatea unei a doua sau chiar a treia încercări de livrare. Această realitate impactează nu numai experiența consumatorului, ci și costul livrării. Uneori, dacă a doua încercare de livrare eșuează, produsul e trimis înapoi”, a explicat Yannick Mooijman, CCO Cargus. „Din acest motiv, unul din trei clienți preferă să aibă livrările către locker sau PUDO. Și asta pentru că este mai ieftin (74,1% au menționat acest motiv), este mai convenabil – mai aproape de casă și atunci economisesc timp (72,9%) – sau pentru că timpul de livrare e mai scurt – uneori la punct fix livrările ajung mai repede decât acasă (70,4%).”
Un alt avantaj în cazul livrării la punctele fixe este că rata de acceptare a produselor livrate crește până la 97%, deci doar în 3% din cazuri produsele livrate astfel sunt refuzate.
O altă statistică oferită de Cargus spune că jumătate dintre clienți iau coletele de la punctele fixe în prima zi după notificare, ceea ce crește capacitatea de utilizare pentru curier.
Olivier Van Houtte a menționat că una dintre inovațiile lansate anul trecut, aplicația de mobil, a fost recunoscută la nivel european drept una dintre cele mai bune din industrie. Cargus oferă clienților finali posibilitatea de a plăti prin aplicația de mobil, prin card bancar la livrare – toți curierii fiind echipați cu PDA-uri – sau online. Iar plata cu cardul ușurează returnarea produselor, atunci când este cazul.
În viitorul apropiat, Cargus va lansa un serviciu nou, care va permite returnarea ușoară și rapidă a produselor comandate online. Clientul trebuie doar să dea click pe acel produs și se generează factura și adresa PUDO unde poate fi dus, procesul începe imediat, iar vânzătorul este anunțat tot atunci că produsul va reveni la el. „Clienții companiilor din industria fashion ar aprecia mult acest serviciu – și implicit și magazinele online de confecții, cărora li se vor accelera afacerile – deoarece ei fac cele mai multe retururi și sunt încurajați să cumpere de acolo de unde știu că pot beneficia de un astfel de retur ușor”, a spus Olivier Van Houtte.
O altă direcție în care investește Cargus este efulfillment, care ajută și el la câștigarea de noi clienți, firme care nu au volumele necesare pentru a face asta pe cont propriu. „Este un serviciu care merge foarte bine și trebuie dezvoltat mai mult, dar este nevoie de timp.”
Toate aceste investiții, plus inflația uriașă din ultimul an, au impus creșterea tarifelor Cargus, „altfel nu am fi sustenabili pe termen lung. Dar căutăm să avem profitabilitate și din creșterea volumelor, nu numai a tarifelor.”
Cargus este prezent în România, dar își propune să ofere servicii de curierat și pentru jucători din țări precum Polonia, Bulgaria sau Grecia, deci investește în extinderea pe piețele internaționale, inbound și outbound – o direcție importantă a strategiei sale.
Investiția în rețeaua Out-Of-Home îmbunătățește satisfacția clienților și, dacă se ajunge la o densitate mare a punctelor de livrare, poate scădea numărul de livratori, iar rulajul autovehiculelor de curierat se reduce, ceea ce în final se traduce nu numai prin emisii mai mici de noxe și CO2, ci și printr-un cost mai mic.
„Este limpede că, în ceea ce privește sustenabilitatea, suntem departe de dezideratul Uniunii Europene, dar vom investi în vehicule electrice sau le vom cere partenerilor să facă asta.” Cargus nu are flotă proprie, ci, pentru flexibilitate și adaptare mai bune la variațiile sezoniere de volume, apelează la subcontractori, „care sunt partenerii noștri, cu mașini inscripționate Cargus, și care cresc alături de noi”. Datorită lor, compania se mândrește cu faptul că ajunge, chiar dacă nu foarte rapid, ci în 48-72 de ore, în zone greu accesibile, unde alți curieri nu merg – de exemplu, în unele părți din Delta Dunării.
Revenind însă la sustenabilitate, realist vorbind, vehiculele electrice nu se pot folosi decât în București, deoarece în alte orașe nu ar atinge un kilometraj care să le facă profitabile. Dar unii subcontractori investesc deja în utilitare ecologice, alții instalează panouri solare pe acoperiș, iar Cargus le va oferi partenerilor ambalaje refolosibile, pe care le colectează de la clienții finali. Asta deoarece în prezent durata de viață a unui ambalaj de carton este de 12 ore, „și nu trebuie să fie așa, nu ne mai permitem în aceste momente. Deci tot ce facem este o decizie conștientă, inclusiv a companiei-mamă, de a avea o strategia sustenabilă reală, nu doar una despre care să vorbim în presă.”
Piața totală de curierat la nivel mondial este de 3,94 de miliarde de dolari și se estimează că va ajunge la 520 de miliarde de dolari în numai 5 ani. Dar România va crește mai repede decât restul lumii, consideră oficialii Cargus. Tocmai de aceea compania își întărește infrastructura, astfel că în 2022 deschide 9 centre de logistică noi, care vor tripla capacitatea de operare. Centrul de logistică din CTPark Bucharest este cel mai mare dintre cele 9, care îi va permite firmei de curierat să facă față creșterii de comenzi din timpul Black Friday sau al sărbătorilor de iarnă.
În prezent, rețeaua logistică a Cargus gestionează 5 hub-uri regionale. O parte importantă din bugetul investit în ultimii doi ani a fost dedicată optimizării logistice și aducerii rețelei la standarde înalte de excelență în serviciile de livrare.
Cargus va continua să investească în modernizarea altor 16 centre logistice, astfel că în total va dispune până la finalul anului de 24 de centre de depozitare și sortare și va putea răspunde creșterii de cerere cu o calitate mai bună, cu o rapiditate mai bună și mai puține erori sau colete lovite.
Cel mai nou hub Cargus din CTPark Bucharest, în București-Ilfov, are în jur de 11.000 m2 și dublează capacitatea de operare a celui din Măgurele.
„Este o clădire built-to-suit, adaptată nevoilor Cargus. Este primul depozit de acest tip în România și mă bucur că și de această data am făcut pionierat alături de Cargus”, a declarat Ana Dumitrache, Country Manager CTP România. Aceasta a punctat specificul depozitului de curierat, care are nevoie de un spațiu la exterior dublu față de majoritatea depozitelor, unde accentul se pune pe calitatea construcției la interior. „Aici magia are loc mai degrabă la exterior.”
Iar Andrei Koszti, Regional Commercial Manager CTP România, a adăugat că proiectul Cargus este unic în portofoliul CTP, un depozit de unde zilnic se încarcă peste 250 de mașini cu peste 150 de colete/autovehicul. „Am livrat o clădire unde clientul controlează costurile de energie și nu e întrerupt de nicio problemă tehnică.” Clădirea oferă birouri, cantină, spații verzi, o zonă de vestiare, spații sanitare, lockere interioare, toate condițiile pentru ca lucrătorii să se schimbe și chiar să își facă un duș înainte de a pleca acasă.
Potrivit Anei Dumitrache, alegerea locației este una foarte bună, fiind al doilea cel mai mare parc logistic de la noi. „Aici a început istoria logisticii din România. Din 2018 am identificat o schimbare de paradigmă în această zonă: trecerea de la logistica uriașă – depozite de peste 50.000 m2 – la logistica de last mile, iar Cargus se integrează foarte bine în acest tipar. Aici sunt mulți furnizori de servicii de fulfilment, mulți retaileri care au nevoie de serviciile Cargus.” Iar cei care aveau nevoie de spații de logistică mari s-au mutat mai departe de oraș, la km. 23.
Ana Dumitrache a mai spus că CTP încearcă să dea viață parcului și să-și ajute clienții să atragă forță de muncă prin condițiile oferite. Nu mai puțin de 4.000 de oameni lucrează în CTPark Bucharest West, unde se va construi cel de-al doilea Clubhause după cel din Bolintin.
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit