Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
În contextul suprapunerii mai multor crize simultan – război, lipsă de materii prime, inflație, schimbări climatice – managerii companiilor trebuie să facă față mai multor provocări ca niciodată și să își redefinească strategiile pentru a rezista pe piață și a se dezvolta. Un studiu efectuat de Horvath în 17 țări a relevat că, deși sunt atenți la multiplele riscuri și crize suprapuse, majoritatea respondenților din studiul „CxO Priorities 2022” se așteaptă la creșterea vânzărilor în 2022 vs. 2021, respectiv în 2023 față de anul în curs, datorită faptului că au reușit să transfere costurile ridicate în prețurile finale, achitate de consumatori. Optimismul este mai accentuat în România, unde 80% dintre companii așteaptă vânzări sporite în 2022, respectiv 93% au o așteptare similară pentru 2023, față de 72% și respectiv 79% – media din Uniunea Europeană.
Studiul Horváth a identificat 13 priorități strategice pentru executivii de top din 17 țări și 10 industrii, pe primele locuri aflându-se transformarea digitală, securitatea cibernetică și sustenabilitatea ecologică. Antreprenorii români pun pe primul loc implicarea și motivarea angajaților (73% consideră acest aspect ca fiind foarte important), transformarea digitală și securitatea cibernetică fiind plasate, la egalitate, pe locul secund.
„Ca o primă concluzie, având în vedere crizele suprapuse – inflația, criza de aprovizionare, tensiunile politice, lipsa de materii prime, prețul la energie – am identificat că executivii se ocupă foarte mult de securizarea rezultatelor operaționale: lichidități și tot ce înseamnă structura de costuri și profit – să aibă o transparență asupra costurilor, să știe de unde vin, cum le pot modifica, tot ce înseamnă prețuri și modeluri de venituri. Acesta este un subiect care în anii trecuți nu a fost atât de relevant și mi-am dat seama din discuțiile cu executivii că a devenit o prioritate de top”, a precizat Iulia Malioukis, unul dintre consultanții Horvath care au coordonat derularea proiectului în România.
Trei din patru companii din lume se așteaptă să înregistreze vânzări în creștere, atât în 2022, cât și în 2023, relevă studiul „CxO Priorities 2022”, elaborat de compania de consultanță în management Horváth, cu experiență internațională de peste 40 de ani, prezentă din 2005 pe piața locală. Așteptarea se bazează pe faptul că aproape trei sferturi dintre companii au reușit să transfere costurile ridicate în prețurile finale ale produselor și serviciilor. În cazul României, optimismul depășește media rezultată din studiu, în condițiile în care 80% dintre companii estimează că vor avea vânzări sporite în 2022, respectiv 93% au o așteptare similară pentru 2023.
Cea mai mare creștere a vânzărilor în 2022 și 2023 poate fi observată în industria de transport și logistică, afectată din greu de criza pandemică, și care acum își revine. Industria auto se confruntă în prezent cu probleme de aprovizionare care reduc așteptările. Totuși, piața are speranțe că lucrurile vor merge bine în condițiile în care cererea de autovehicule este în continuare ridicată.
73% din managerii din transporturi și logistică au așteptări mari în ceea ce privește creșterea vânzărilor în 2022 față de 2021, în timp ce 83% speră la creșterea vânzărilor în continuare în 2023 față de 2022.
Creșterea vânzărilor în transport și logistică față de 2020 a fost de 8,8% în 2021 față de 2020, în 2022 față de 2021 se estimează o creștere de 18,8%, iar în 2023 față de 2022 una de 16,5%.
În privința situației la zi (Course of Business), România împărtășește provocările altor state, dar cu anumite particularități. De exemplu, impactul invadării Ucrainei de către Rusia nu a afectat companiile românești în aceeași măsură precum pe cele din alte țări: pierderea accesului la piața rusă și închiderea fabricilor unor furnizori a afectat 25% dintre companiile care au participat la studiu, dar impactul a fost de numai 7% pentru companiile românești. Războiul din Ucraina a afectat industrii precum cele medicală, petrochimică și construcțiile. În schimb, domenii ca transportul și logistica, finanțele și energia aproape că nu au fost afectate deloc. Ba dimpotrivă, unele (în special firmele din sectorul energetic) au beneficiat de o creștere a prețurilor.
În schimb, în privința creșterii costurilor din ultimul an, media pentru toate industriile, rezultată din studiu, a fost de 15,2%, în timp ce creșterea a fost mai puternică (24%) pentru firmele românești. De asemenea, în timp ce 72,7% dintre companiile participante la studiu reușesc să-și transfere creșterile de costuri în prețurile percepute clienților finali, în România, doar 60,4% pot face acest lucru.
Securizarea rezultatelor financiare, în condițiile multiplelor riscuri economice și crize suprapuse, alături de răspunsul la amenințările de securitate cibernetică și concentrarea asupra proceselor de transformare digitală a business-urilor au reieșit drept principalele preocupări (key findings), în actuala perioadă, pe care le împărtășesc executivii de top din 17 țări, inclusiv 15 respondenți din România, potrivit studiului.
„Două din trei companii sunt deja în faza de execuție. Vorbim de proiecte mari, care se întind pe mai mulți ani, chiar șapte. Accentul digitalizării este pe eficiență. Din discutii a reieșit sensul de automatizare a proceselor și de a câștiga acolo o eficiență care, evident, să aibă impact asupra business-ului”, a mai declarat Iulia Malioukis.
La nivel european, transformarea digitală este, pentru al treilea an consecutiv, o preocupare prioritară pentru managerii companiilor, în timp ce securitatea cibernetică intră pentru prima oară în topul preocupărilor. La nivelul inițiativelor strategice, menite să asigure creștere pe termen mediu și lung, transformarea digitală se află, din nou, pe primul loc, urmată de obiective care țin de cybersecurity, iar locul al treilea este ocupat de orientarea business-ului către sustenabilitate ecologică.
În ceea ce privește obiectivele strategice (Strategic Priorities) ale executivilor, topul celor din România diferă de cel agregat la nivelul celor 17 țări. Transformarea digitală coboară pe locul al doilea, iar securitatea cibernetică, pe al treilea, și primul loc este luat de preocuparea pentru motivarea angajaților și noile modele de organizare a muncii. Astfel, obiectivele legate de noua organizare a muncii, necesarul de noi competențe în companie, modalitățile de muncă flexibile, bunăstarea angajaților, employer branding etc. sunt văzute drept priorități de prim rang pentru executivii români.
Aproape două din trei companii văd transformarea digitală ca pe o prioritate pentru a asigura creșterea stabilă pe termen mediu și lung. Companiile au menționat cel mai frecvent că motivul cel mai important pentru care apelează la digitalizare este creșterea eficienței, de exemplu, prin procesul de automatizare.
De asemenea, digitalizarea este văzută ea însăși ca un mijloc important pentru a atinge alte obiective strategice, precum o sustenabilitate crescută sau structuri de cost îmbunătățite.
Unele companii au indicat că multe proiecte de digitalizare sunt deja în faza de implementare. Cu toate acestea, majoritatea se confruntă cu perioade lungi de implementare ca urmare a multitudinii proiectelor începute.
Pentru producători, mai ales, cele mai importante domenii de activitate pentru a fi digitalizate sunt supply-chain-ul și etapele de producție. Alți factori cheie sunt experiența digitală a clientului, ușurarea muncii de la domiciliu și digitalizarea proceselor de Back-office.
Mai mult de jumătate dintre managerii intervievați consideră că unul dintre cele mai mari obstacole pentru a realiza o transformare de succes este că puțini manageri au mentalitatea necesară acceptării unor astfel de procese, apoi mulți argumentează că nu au în companii oameni cu competențele necesare sau nu au resurse materiale pentru a susține o astfel de transformare digitală a afacerii.
Rezultatele indică clar întărirea afacerii drept una dintre provocările majore: angajații și conducerea companiilor uneori nu înțeleg motivul clar pentru care este nevoie de acest proces de transformare, ceea ce duce la neexecutarea etapelor și scăderea vitezei de transformare, precum și la lipsa de transparență și de instrumente de măsurare a rezultatele.
Recomandările managerilor sunt ca cei care vor să treacă printr-un proces de transformare digitală să comunice motivul pentru care doresc acest lucru pentru a asigura o înțelegere clară a obiectivelor și a modului de acțiune.
Orientarea business-ului către sustenabilitate ecologică a fost plasată pe locul al treilea între prioritățile rezultate la nivel global din studiul „CxO Priorities 2022”, în timp ce, pentru managerii români, ea coboară pe locul al șaselea. La nivel internațional, 70% dintre companii și-au asumat un target clar de reducere a emisiilor de CO2, în timp ce numai 30% dintre firmele românești și-au stabilit obiective similare.
„Un studiu de amploarea «CxO 2022» ne permite să facem o radiografie cât mai exactă a provocărilor care îi preocupă pe executivii de top și să surprindem soluțiile la care apelează pentru a parcurge această perioadă, complicată pe multiple planuri. Este un instrument util atât pentru noi, ca echipă specializată în consultanța de management la cel mai înalt nivel, cât și pentru clienții noștri și oricine dorește să anticipeze viitorul, măcar parțial, dincolo de numeroasele incertitudini care ne stau înainte. Cu ușoare diferențe, mediul de business din România împărtășește aceleași preocupări și își setează aceleași obiective strategice precum companiile din alte state, cu economii mai dezvoltate. Mă bucur să constat că, și pentru managerii români, transformarea digitală este văzută drept o prioritate de top, care va transforma companiile la nivel de eficiență, dar va contribui și la atingerea unor obiective legate de sustenabilitate”, consideră Kurt Weber, Managing Director Horváth România.
Studiul a fost elaborat în perioada martie-iunie 2022, pe baza discuțiilor detaliate, purtate de membri ai echipei Horváth cu 280 de executivi de top, din 17 țări, dintre care 41% au fost CEOs, iar 30%, CFOs. Circa 37% dintre companiile de unde provin respondenții au între 1.000 și 5.000 de angajați, în timp ce 15% depășesc 15.000 de angajați. La nivelul cifrei de afaceri, 31% dintre ele au venituri anuale între 100 și 500 milioane de euro, 21%, între 1.000 și 3.000 milioane de euro, iar 17%, între 3.000 și 10.000 milioane de euro. Domeniile din care provin respondenții sunt: banking și servicii financiare (23%), industrie, inginerie mecanică, electrică și automatizări (20%), asigurări (8%), industria auto (8%), construcții (7%), energie (6%), biotehnologie și sănătate (6%), transport călătorii și logistică (5%), petrochimie (5%) și altele (11%).
După o creștere cu peste 60% a cifrei de afaceri în 2021, în contextul creșterii de 5-6 ori a ratelor la transportul maritim față de 2020, anul acesta IB Cargo prognozează o creștere mai mică, de la 60 de milioane de euro în 2021 la puțin peste 70 de milioane de euro. Ratele la transportul maritim nu au mai crescut față de 2021, ba dimpotrivă, din septembrie se întrevede o scădere aproape la jumătate. Cu toată creșterea tarifelor pe rutier și extinderea activității pe segmentul Contract Logistics, 2022 nu poate aduce încă o creștere istorică precum cea din 2021. Mai mult, și marja de profit este mai mică, urmare a creșterii costurilor din transportul rutier, care nu pot fi trecute integral către clienți. Dezvoltarea serviciilor de grupaj pe toate modurile de transport a adus, cu multă muncă, satisfacții și în planul profitabilității, pentru viitor focusul fiind pe extinderea serviciilor de logistică contractuală.
IB Cargo a încheiat 2021 cu o cifră de afaceri de 60,51 de milioane de euro, cu 22,62 de milioane de euro mai mult decât în 2020 (+60%), clasându-se pe locul al 8-lea în topul firmelor de expediții și logistică din România după cifra de afaceri. Iar profitul net a fost de 2,71 de milioane de euro, în creștere față de 2020 cu 804.900 de euro (+42%). Și asta în condițiile în care activele companiei au crescut cu 2,4 milioane de euro.
Fiind un jucător important pe segmentul transportului maritim, IB Cargo explică creșterea cifrei de afaceri în primul rând prin creșterea ratelor pentru transportul containerizat, de 6-7 ori față de 2020. Însă și tarifele pentru transportul rutier au crescut în ultimul trimestru al lui 2021, ca urmare a creșterii accentuate a prețului la combustibil.
De asemenea, dezvoltarea serviciului de transport feroviar, pe segmentul Asia-Europa, ca urmare a congestiilor din aeroporturi și porturi și a lipsei de echipamente, a avut o influență pozitivă asupra creșterii cifrei de afaceri și a profitabilității.
„Am crescut volumele clienților existenți, dar am și extins baza de clienți. În același timp, tarifele de transport au crescut pe toate segmentele. Operarea centrului regional de distribuție de 75.000 m2, în colaborare cu Maersk, pentru un client din retail, a avut, de asemenea, o contribuție mică la cifra de afaceri a anului trecut, și asta ca urmare a faptului că depozitul a fost deschis spre finalul anului”, a declarat Cătălin Putineanu, managing director IB Cargo.
Pentru 2022, cifra de afaceri estimată este de circa 70 de milioane de euro, cu 10 milioane de euro mai mult decât în 2021, ca rezultat al creșterii tuturor costurilor, care a dus automat la creșterea costului de transport.
Marja de profit, însă, nu a crescut în aceeași măsură, ci dimpotrivă, a scăzut, întrucât creșterile prețului combustibilului, asigurărilor, reviziilor, pieselor de schimb și alte costuri fixe mai mari nu sunt transferabile clientului final, sau cel puțin nu toate și nu imediat. Provocările principale la acest moment sunt instabilitatea climatului geopolitic care face nepredictibil atât costul de transport (prețul Diesel) cât și viitoarele volume de marfă transportate, disponibilitatea scăzută a șoferilor și infrastructura rutieră insuficient dezvoltată.
Astfel, în 2022 ponderea transportului rutier a crescut ușor (cu 4-5%) față de 2021 în cifra de afaceri înregistrată de IB Cargo, în pofida transportului maritim, unde creșterea este mai puțin accentuată în 2022 față de 2021, dat fiind faptul că tarifele la transportul maritim au fost relativ stabile și la nivelul anului precedent. „Estimăm că începând cu trimestrul al patrulea va urma o scădere a volumelor și a tarifelor pe air&sea, din cauza scăderii globale a consumului și a importurilor. Deja, la mijlocul lui septembrie, din cauza importurilor scăzute, vorbeam de tarife la jumătate la transportul maritim față de 2021: tariful de transport pentru un container de 40’ a scăzut de la aproximativ 13.500 de dolari anul trecut la circa 5.000 de dolari.
Scăderea consumului în toată Europa, și automat și a importurilor, a dus la scăderea costurilor de transport maritim în toate porturile. În funcție de ce e mai important pentru clienți, timpul de tranzit sau costul, ei pot alege pentru importurile din Asia transportul maritim, feroviar pe trenul trans-siberian – care are timp de tranzit la jumătate față de maritim – sau, dacă marfa e urgentă, transport aerian.
IB Cargo împarte traficul clienților în funcție de planningul pe care aceștia îl au, astfel încât să le ajungă mărfurile la timp și în buget, ținând cont, desigur, și de contextul internațional, de blocaje și alte situații. „Astfel, atunci când este necesar un timp de tranzit mai scurt sau dacă știm că sunt blocaje pe maritim, mutăm mărfuri pe trenul trans-siberian. Mărfurile pe tren ajung în aproximativ 20 zile, iar pe mare în jur de 45 zile, dacă luăm ca punct de plecare China și condiții normale de trafic.”
IB Cargo oferă un serviciu bun de grupaj pe maritim (LCL), datorită dezvoltării propriilor console cu plecări săptămânale din 8 porturi din Asia către Constanța: Shanghai, Ningbo, Hong Kong, Shenzhen, Qingdao, Busan, Singapore, Mumbai. „Clienții nu trebuie să aștepte să adune volume pentru a umple un container întreg, pot importa cantități mici de marfă. Avem servicii complete, care includ și vamă, consolidarea achizițiilor de la furnizori multipli și deconsolidare în Portul Constanța – unde operăm un depozit de cross-docking de 1.200 m2 – și livrare la ușă.” În 2021 IB Cargo a efectuat peste 8.000 de transporturi maritime, iar serviciul de grupaj maritim va continua să crească și anul acesta.
Compania a dezvoltat servicii de grupaj și pe feroviar, cu plecări săptămânale din China, astfel încât să le permită clienților cu volume mici și medii de marfă să importe mai rapid.
Serviciul de grupaj maritim sau feroviar nu este la îndemâna oricui, ci e nevoie de volume foarte mari și constante, care nu se pot atinge decât cu o bună organizare și cu conexiunile potrivite.
Anul acesta creșterea cifrei de afaceri va fi influențată și de activitatea de Contract Logistics din cadrul centrului de distribuție operat împreună cu Maersk Romania, de 75.000 m2, care s-a dezvoltat constant și a determinat chiar o extindere cu 8.000 m2 pentru servicii de cross‑docking.
De asemenea, serviciile time critical pe segmentele rutier și aerian au reprezentat în continuare un atu pentru expeditorul bucureștean.
Expedițiile rutiere sunt o parte importantă a business‑ului IB Cargo, care a crescut numărul de camioane contractate în regim de exclusivitate de la 150 în 2021 la 198 în septembrie 2022. „Am avut provocări la începutul anului, când câțiva transportatori au migrat către oferte care s-a dovedit ulterior că nu pot fi susținute pe termen lung. Dar în momentul în care am știut care este nivelul corect al prețului, corelat cu negocierile purtate cu clienții, am reușit în iunie să ajungem la 190 camioane care ne-au ajutat să trecem cu bine peste sezon. Anul acesta am avut o migrare foarte mică spre campania agricolă”, a menționat Daniel Șerban, director de transport rutier în cadrul IB Cargo.
„Comparativ cu o casa de expediții tradițională, avantajul nostru este că luăm decizii rapide și ne permitem să ne adaptăm rapid noilor condiții de pe piață, suntem flexibili și inovăm.”
Dezvoltarea flotei puse la dispoziție de subcontractori s-a bazat pe reacția imediată la orice variație de cost. „Am negociat cu toți clienții pe baza creșterii costurilor, le-am oferit partenerilor cadrul de calcul transparent pentru gestionarea tuturor costurilor și le-am garantat prin contract un număr minim de kilometri/lună care să le permită acoperirea costurilor. Am negociat pentru ei un tarif mai bun al carburantului și le-am oferit carduri, am reușit să aducem șoferii acasă în weekend în proporție de 100%, ceea ce reprezintă un avantaj în menținerea lor. Am creat practic un cadru predictibil și sustenabil pentru afacerea lor.”
În funcție de nevoile subcontractorilor, IB Cargo este pregătită să ofere semiremorci, plată rapidă, motorină, service, asigurări și, mai ales, un preț corect, care să le permită partenerilor să fie profitabili.
În funcție de comenzi, IB Cargo a avut colaborări și cu transportatori din Serbia, Kosovo, unele zone din Turcia sau Ucraina.
IB Cargo are 68 de semiremorci proprii, din care 45 sunt cu greutate proprie redusă, pe care le folosește la transportul mărfurilor clienților ce pun accent pe reducerea emisiilor de CO2.
Digitalizarea transporturilor devine tot mai importantă pentru clienți, astfel că expeditorii investesc masiv în procesele de integrare cu cele mai importante platforme, atât pentru contracte și licitații, cât și pentru a oferi mai multă vizibilitate.
„Partea de digitalizare este în continuă evoluție pentru a putea eficientiza experiența pe care o oferim clienților noștri. Pe overseas am creat portale web pentru clienți, unde se pot loga cu user și parolă și pot vedea în sistem detalii despre transporturile lor (sosire, plecare, documente, localizare navă, facturi etc.). Aceștia au, practic, vizibilitate door to door, inclusiv după descărcarea în depozit. De asemenea, clienții pot scoate rapoarte în baza cărora își fac analize detaliate ale volumelor, costurilor etc., pot solicita oferte și plasa direct comenzi.” Cătălin Putineanu a mai spus că IB Cargo are în plan și automatizări pentru facturare și introducere de date. „Față de platformele online, aducem plus valoare acolo unde lucrurile nu se pot încadra în tipare, oamenii fiind cei care, prin creativitate și profesionalism, susținuți și de instrumente digitale, eficientizează business-urile clienților.”
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit