Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Cargus își propune să fie prima alegere a retailerilor online, drept pentru care vrea să dețină, până la finalul lui 2022, cea mai mare rețea de proximitate din România – cu aproape 3.000 de puncte fixe de livrare – și o rețea de 24 de centre logistice în toată țara, care să răspundă nevoilor de rapiditate, flexibilitate, siguranță și preț ale cumpărătorilor online. Compania are un plan de investiții de 55 de milioane de euro în următorii doi ani și jumătate.Dintre acestea, 40 de milioane de euro sunt alocate dezvoltării rețelei de lockere, iar restul pentru digital și logistică. Creșterea estimată pentru 2022 este de 20% în volume și de aproximativ 13% în venituri datorită unor clienți pe care i-a recâștigat și a faptului că activitatea internațională, mai ales din Polonia, s-a intensificat. După extinderea rapidă a rețelei Out of Home, investițiile companiei se îndreaptă tot mai hotărât spre segmentul B2C, urmând, în viitorul apropiat, lansarea unei soluții de returnare rapidă și ușoară a produselor comandate online.
Cargus și-a anunțat transformarea, în concordanță cu schimbările pieței, de la un curier centrat pe home delivery la unul care oferă toate tipurile de livrare, inclusiv Out Of Home (lockere și magazine de tip PUDO – pick-up drop-off) și flexibilitate în efectuarea plății (cash on delivery, cu cardul sau online). Potrivit datelor comunicate de Cargus, plata la livrare a scăzut de la 70% în urmă cu câțiva ani la 40%.
Compania de curierat vrea să se diferențieze de concurență nu numai prin diversificarea opțiunilor de livrare, ci și prin introducerea în ofertă a noi categorii de produse de livrat, inclusiv alimentare, și dezvoltarea serviciilor de livrare cross-border, grație parteneriatelor încheiate cu companii din Polonia și Bulgaria.
Decizia dezvoltării rețelei de livrare Out of Home (OOH) a fost luată de câțiva ani, deoarece este o soluție foarte atractivă pentru clienți „și trebuia să mergem în această direcție pentru a le oferi cel mai bun serviciu. Dar mai întâi a fost nevoie să ne stabilizăm, după ce compania a fost cumpărată în 2018 de Mid Europa Partners și după pandemie, în timpul căreia, a fost dificil să lucrăm cu puncte fixe de livrare. Apoi, a fost nevoie de timp și pentru studierea pieței, pentru a ști ce partener să alegem, deoarece tehnologia evoluează foarte repede. În Polonia, de exemplu, companii care folosesc de mult lockere au trecut recent la cele pe care le avem și noi, contactless. Vorbim despre o investiție foarte mare, de aceea e nevoie să faci de la început achiziția cea mai bună”, a declarat Olivier Van Houtte, CEO Cargus.
Acesta crede că livrările door-to-door vor rămâne un serviciu premium, cu un preț pe măsură, în timp ce primul serviciu la care se va apela pe viitor va fi livrarea la punct fix.
Chiar dacă nu este primul curier care introduce soluții Out-Of-Home, Cargus vrea să dezvolte cea mai amplă rețea de puncte fixe de livrare. De aceea, lansează 300 de lockere în București pentru a testa acceptanța din partea clienților. În viitor își propune să ajungă la 7.000 de lockere pentru a acoperi toată țara. Acest lucru nu înseamnă 7.000 de locații, pentru că în unele locuri vor fi 2-3 lockere unele lângă altele, în funcție de densitatea populației. De asemenea, obiectivul este să atingă cât mai curând 2.500 de puncte de unde clienții Cargus își pot ridica produsele comandate.
„Echipele noastre muncesc de peste un an la lansarea acestui proiect. Abordarea noastră e diferită față de cea a altor curieri de pe piața românească în ceea ce privește tipul de lockere folosite și pot spune că ceea ce aducem noi astăzi în România este o revoluție. Am investit foarte mult în această rețea, care este o inițiativă cheie pentru planul strategic din 3-4 ani, împreună cu infrastructura pe care o avem în planul depozitelor”, a declarat Olivier Van Houtte.
Lockerele, produse de compania daneză SwipBox, reprezintă o soluție inovatoare și sustenabilă de livrare, singura de pe piață care poate fi accesată contactless, cu un singur click, direct din aplicația Cargus Mobile. Dispozitivele funcționează pe bluetooth și nu au nevoie de alimentare la rețeaua de energie electrică și nici de conexiune WiFi. Lockerele sunt dotate cu baterii, care au o speranță de viață de până la 10 ani. Acestea vor fi operaționale 24/7, pot fi încărcate cu o gamă largă de produse (sunt 24 de compartimente de dimensiuni diferite) și permit cumpărătorilor să își ridice coletele în două zile.
Lockerele vor fi amplasate în rețele de retail (Kaufland, Profi, Carrefour), benzinării (OMV, Petrom) și în zone rezidențiale dense, dar ușor accesibile.
Cargus a dezvoltat o rețea de puncte de predare/colectare (PUDO) la nivel național, stabilite în cadrul unor parteneriate cu mici întreprinzători cu business-uri diferite – magazine, florării, centre de wellness, coafor etc. – care înglobează acest business suplimentar. Avantajul este că, pe lângă venitul adus de noua activitate, ea generează business suplimentar, fiind dovedit că 20% dintre cei care ajung în locația respectivă pentru a-și lua coletul fac și cumpărături acolo.
„La aceste 900 de puncte PUDO deja existente vom adăuga un nou partener – PayPoint – care are același profil de business, acela de a îngloba mici întreprinzători în rețeaua sa și de a le oferi business adițional”, a explicat Camelia Finu, Country Head of OOH Operations.
„Punctele fixe de livrare sunt stabilite în orașe mari, unde cumpărătorii sunt deja obișnuiți cu achizițiile online – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov – dar și în orașele mai mici și chiar în zonele rurale, unde deja a apărut acest interes pentru e-commerce.”
Până la finalul anului, Cargus își propune să aibă în funcțiune o rețea de 3.000 de puncte fixe, care să permită livrarea a 40.000 de colete/zi prin această rețea (adică 20% din toate coletele livrate de Cargus).
„Lockerele completează rețeaua PUDO și vor fi dispuse, pe viitor, în localitățile și punctele unde nu există parteneri în rețeaua de PUDO, astfel încât să se construiască cea mai facilă și ușor de adoptat și de folosit rețea Out Of Home”, a mai spus Camelia Finu.
Potrivit cifrelor comunicate de Cargus, 95% dintre livrările prin rețeaua OOH au loc în următoarea zi lucrătoare. Rata de livrare OOH e mai bună decât cea de livrare la adresă: 97% din coletele care ajung în rețeaua OOH sunt ridicate de clientul final. „Astfel se reduce rata de refuz a coletelor, ceea ce e un beneficiu pentru partenerii de e-commerce.”
Piața românească de curierat a crescut în 10 ani cu 500% și va continua să crească. Cu 7 miliarde de lei venituri totale în 2021 în planul firmelor de curierat, aceasta nu este încă la nivelul UE. Mai este mult loc de dezvoltare, iar Cargus își propune să răspundă acestei cereri prin OOH, inovație și infrastructură. Anul acesta piața de curierat va crește în România cu 10%, iar Cargus a anunțat o creștere de aproximativ 13%.
„Creșterea vine însă și cu unele dezavantaje, cum ar fi succesul primei încercări de livrare, care a scăzut odată cu creșterea comerțului online ca generator al serviciului de curierat. Creșterea numărului de clienți care lucrează, a dus la necesitatea unei a doua sau chiar a treia încercări de livrare. Această realitate impactează nu numai experiența consumatorului, ci și costul livrării. Uneori, dacă a doua încercare de livrare eșuează, produsul e trimis înapoi”, a explicat Yannick Mooijman, CCO Cargus. „Din acest motiv, unul din trei clienți preferă să aibă livrările către locker sau PUDO. Și asta pentru că este mai ieftin (74,1% au menționat acest motiv), este mai convenabil – mai aproape de casă și atunci economisesc timp (72,9%) – sau pentru că timpul de livrare e mai scurt – uneori la punct fix livrările ajung mai repede decât acasă (70,4%).”
Un alt avantaj în cazul livrării la punctele fixe este că rata de acceptare a produselor livrate crește până la 97%, deci doar în 3% din cazuri produsele livrate astfel sunt refuzate.
O altă statistică oferită de Cargus spune că jumătate dintre clienți iau coletele de la punctele fixe în prima zi după notificare, ceea ce crește capacitatea de utilizare pentru curier.
Olivier Van Houtte a menționat că una dintre inovațiile lansate anul trecut, aplicația de mobil, a fost recunoscută la nivel european drept una dintre cele mai bune din industrie. Cargus oferă clienților finali posibilitatea de a plăti prin aplicația de mobil, prin card bancar la livrare – toți curierii fiind echipați cu PDA-uri – sau online. Iar plata cu cardul ușurează returnarea produselor, atunci când este cazul.
În viitorul apropiat, Cargus va lansa un serviciu nou, care va permite returnarea ușoară și rapidă a produselor comandate online. Clientul trebuie doar să dea click pe acel produs și se generează factura și adresa PUDO unde poate fi dus, procesul începe imediat, iar vânzătorul este anunțat tot atunci că produsul va reveni la el. „Clienții companiilor din industria fashion ar aprecia mult acest serviciu – și implicit și magazinele online de confecții, cărora li se vor accelera afacerile – deoarece ei fac cele mai multe retururi și sunt încurajați să cumpere de acolo de unde știu că pot beneficia de un astfel de retur ușor”, a spus Olivier Van Houtte.
O altă direcție în care investește Cargus este efulfillment, care ajută și el la câștigarea de noi clienți, firme care nu au volumele necesare pentru a face asta pe cont propriu. „Este un serviciu care merge foarte bine și trebuie dezvoltat mai mult, dar este nevoie de timp.”
Toate aceste investiții, plus inflația uriașă din ultimul an, au impus creșterea tarifelor Cargus, „altfel nu am fi sustenabili pe termen lung. Dar căutăm să avem profitabilitate și din creșterea volumelor, nu numai a tarifelor.”
Cargus este prezent în România, dar își propune să ofere servicii de curierat și pentru jucători din țări precum Polonia, Bulgaria sau Grecia, deci investește în extinderea pe piețele internaționale, inbound și outbound – o direcție importantă a strategiei sale.
Investiția în rețeaua Out-Of-Home îmbunătățește satisfacția clienților și, dacă se ajunge la o densitate mare a punctelor de livrare, poate scădea numărul de livratori, iar rulajul autovehiculelor de curierat se reduce, ceea ce în final se traduce nu numai prin emisii mai mici de noxe și CO2, ci și printr-un cost mai mic.
„Este limpede că, în ceea ce privește sustenabilitatea, suntem departe de dezideratul Uniunii Europene, dar vom investi în vehicule electrice sau le vom cere partenerilor să facă asta.” Cargus nu are flotă proprie, ci, pentru flexibilitate și adaptare mai bune la variațiile sezoniere de volume, apelează la subcontractori, „care sunt partenerii noștri, cu mașini inscripționate Cargus, și care cresc alături de noi”. Datorită lor, compania se mândrește cu faptul că ajunge, chiar dacă nu foarte rapid, ci în 48-72 de ore, în zone greu accesibile, unde alți curieri nu merg – de exemplu, în unele părți din Delta Dunării.
Revenind însă la sustenabilitate, realist vorbind, vehiculele electrice nu se pot folosi decât în București, deoarece în alte orașe nu ar atinge un kilometraj care să le facă profitabile. Dar unii subcontractori investesc deja în utilitare ecologice, alții instalează panouri solare pe acoperiș, iar Cargus le va oferi partenerilor ambalaje refolosibile, pe care le colectează de la clienții finali. Asta deoarece în prezent durata de viață a unui ambalaj de carton este de 12 ore, „și nu trebuie să fie așa, nu ne mai permitem în aceste momente. Deci tot ce facem este o decizie conștientă, inclusiv a companiei-mamă, de a avea o strategia sustenabilă reală, nu doar una despre care să vorbim în presă.”
Piața totală de curierat la nivel mondial este de 3,94 de miliarde de dolari și se estimează că va ajunge la 520 de miliarde de dolari în numai 5 ani. Dar România va crește mai repede decât restul lumii, consideră oficialii Cargus. Tocmai de aceea compania își întărește infrastructura, astfel că în 2022 deschide 9 centre de logistică noi, care vor tripla capacitatea de operare. Centrul de logistică din CTPark Bucharest este cel mai mare dintre cele 9, care îi va permite firmei de curierat să facă față creșterii de comenzi din timpul Black Friday sau al sărbătorilor de iarnă.
În prezent, rețeaua logistică a Cargus gestionează 5 hub-uri regionale. O parte importantă din bugetul investit în ultimii doi ani a fost dedicată optimizării logistice și aducerii rețelei la standarde înalte de excelență în serviciile de livrare.
Cargus va continua să investească în modernizarea altor 16 centre logistice, astfel că în total va dispune până la finalul anului de 24 de centre de depozitare și sortare și va putea răspunde creșterii de cerere cu o calitate mai bună, cu o rapiditate mai bună și mai puține erori sau colete lovite.
Cel mai nou hub Cargus din CTPark Bucharest, în București-Ilfov, are în jur de 11.000 m2 și dublează capacitatea de operare a celui din Măgurele.
„Este o clădire built-to-suit, adaptată nevoilor Cargus. Este primul depozit de acest tip în România și mă bucur că și de această data am făcut pionierat alături de Cargus”, a declarat Ana Dumitrache, Country Manager CTP România. Aceasta a punctat specificul depozitului de curierat, care are nevoie de un spațiu la exterior dublu față de majoritatea depozitelor, unde accentul se pune pe calitatea construcției la interior. „Aici magia are loc mai degrabă la exterior.”
Iar Andrei Koszti, Regional Commercial Manager CTP România, a adăugat că proiectul Cargus este unic în portofoliul CTP, un depozit de unde zilnic se încarcă peste 250 de mașini cu peste 150 de colete/autovehicul. „Am livrat o clădire unde clientul controlează costurile de energie și nu e întrerupt de nicio problemă tehnică.” Clădirea oferă birouri, cantină, spații verzi, o zonă de vestiare, spații sanitare, lockere interioare, toate condițiile pentru ca lucrătorii să se schimbe și chiar să își facă un duș înainte de a pleca acasă.
Potrivit Anei Dumitrache, alegerea locației este una foarte bună, fiind al doilea cel mai mare parc logistic de la noi. „Aici a început istoria logisticii din România. Din 2018 am identificat o schimbare de paradigmă în această zonă: trecerea de la logistica uriașă – depozite de peste 50.000 m2 – la logistica de last mile, iar Cargus se integrează foarte bine în acest tipar. Aici sunt mulți furnizori de servicii de fulfilment, mulți retaileri care au nevoie de serviciile Cargus.” Iar cei care aveau nevoie de spații de logistică mari s-au mutat mai departe de oraș, la km. 23.
Ana Dumitrache a mai spus că CTP încearcă să dea viață parcului și să-și ajute clienții să atragă forță de muncă prin condițiile oferite. Nu mai puțin de 4.000 de oameni lucrează în CTPark Bucharest West, unde se va construi cel de-al doilea Clubhause după cel din Bolintin.
În contextul suprapunerii mai multor crize simultan – război, lipsă de materii prime, inflație, schimbări climatice – managerii companiilor trebuie să facă față mai multor provocări ca niciodată și să își redefinească strategiile pentru a rezista pe piață și a se dezvolta. Un studiu efectuat de Horvath în 17 țări a relevat că, deși sunt atenți la multiplele riscuri și crize suprapuse, majoritatea respondenților din studiul „CxO Priorities 2022” se așteaptă la creșterea vânzărilor în 2022 vs. 2021, respectiv în 2023 față de anul în curs, datorită faptului că au reușit să transfere costurile ridicate în prețurile finale, achitate de consumatori. Optimismul este mai accentuat în România, unde 80% dintre companii așteaptă vânzări sporite în 2022, respectiv 93% au o așteptare similară pentru 2023, față de 72% și respectiv 79% – media din Uniunea Europeană.
Studiul Horváth a identificat 13 priorități strategice pentru executivii de top din 17 țări și 10 industrii, pe primele locuri aflându-se transformarea digitală, securitatea cibernetică și sustenabilitatea ecologică. Antreprenorii români pun pe primul loc implicarea și motivarea angajaților (73% consideră acest aspect ca fiind foarte important), transformarea digitală și securitatea cibernetică fiind plasate, la egalitate, pe locul secund.
„Ca o primă concluzie, având în vedere crizele suprapuse – inflația, criza de aprovizionare, tensiunile politice, lipsa de materii prime, prețul la energie – am identificat că executivii se ocupă foarte mult de securizarea rezultatelor operaționale: lichidități și tot ce înseamnă structura de costuri și profit – să aibă o transparență asupra costurilor, să știe de unde vin, cum le pot modifica, tot ce înseamnă prețuri și modeluri de venituri. Acesta este un subiect care în anii trecuți nu a fost atât de relevant și mi-am dat seama din discuțiile cu executivii că a devenit o prioritate de top”, a precizat Iulia Malioukis, unul dintre consultanții Horvath care au coordonat derularea proiectului în România.
Trei din patru companii din lume se așteaptă să înregistreze vânzări în creștere, atât în 2022, cât și în 2023, relevă studiul „CxO Priorities 2022”, elaborat de compania de consultanță în management Horváth, cu experiență internațională de peste 40 de ani, prezentă din 2005 pe piața locală. Așteptarea se bazează pe faptul că aproape trei sferturi dintre companii au reușit să transfere costurile ridicate în prețurile finale ale produselor și serviciilor. În cazul României, optimismul depășește media rezultată din studiu, în condițiile în care 80% dintre companii estimează că vor avea vânzări sporite în 2022, respectiv 93% au o așteptare similară pentru 2023.
Cea mai mare creștere a vânzărilor în 2022 și 2023 poate fi observată în industria de transport și logistică, afectată din greu de criza pandemică, și care acum își revine. Industria auto se confruntă în prezent cu probleme de aprovizionare care reduc așteptările. Totuși, piața are speranțe că lucrurile vor merge bine în condițiile în care cererea de autovehicule este în continuare ridicată.
73% din managerii din transporturi și logistică au așteptări mari în ceea ce privește creșterea vânzărilor în 2022 față de 2021, în timp ce 83% speră la creșterea vânzărilor în continuare în 2023 față de 2022.
Creșterea vânzărilor în transport și logistică față de 2020 a fost de 8,8% în 2021 față de 2020, în 2022 față de 2021 se estimează o creștere de 18,8%, iar în 2023 față de 2022 una de 16,5%.
În privința situației la zi (Course of Business), România împărtășește provocările altor state, dar cu anumite particularități. De exemplu, impactul invadării Ucrainei de către Rusia nu a afectat companiile românești în aceeași măsură precum pe cele din alte țări: pierderea accesului la piața rusă și închiderea fabricilor unor furnizori a afectat 25% dintre companiile care au participat la studiu, dar impactul a fost de numai 7% pentru companiile românești. Războiul din Ucraina a afectat industrii precum cele medicală, petrochimică și construcțiile. În schimb, domenii ca transportul și logistica, finanțele și energia aproape că nu au fost afectate deloc. Ba dimpotrivă, unele (în special firmele din sectorul energetic) au beneficiat de o creștere a prețurilor.
În schimb, în privința creșterii costurilor din ultimul an, media pentru toate industriile, rezultată din studiu, a fost de 15,2%, în timp ce creșterea a fost mai puternică (24%) pentru firmele românești. De asemenea, în timp ce 72,7% dintre companiile participante la studiu reușesc să-și transfere creșterile de costuri în prețurile percepute clienților finali, în România, doar 60,4% pot face acest lucru.
Securizarea rezultatelor financiare, în condițiile multiplelor riscuri economice și crize suprapuse, alături de răspunsul la amenințările de securitate cibernetică și concentrarea asupra proceselor de transformare digitală a business-urilor au reieșit drept principalele preocupări (key findings), în actuala perioadă, pe care le împărtășesc executivii de top din 17 țări, inclusiv 15 respondenți din România, potrivit studiului.
„Două din trei companii sunt deja în faza de execuție. Vorbim de proiecte mari, care se întind pe mai mulți ani, chiar șapte. Accentul digitalizării este pe eficiență. Din discutii a reieșit sensul de automatizare a proceselor și de a câștiga acolo o eficiență care, evident, să aibă impact asupra business-ului”, a mai declarat Iulia Malioukis.
La nivel european, transformarea digitală este, pentru al treilea an consecutiv, o preocupare prioritară pentru managerii companiilor, în timp ce securitatea cibernetică intră pentru prima oară în topul preocupărilor. La nivelul inițiativelor strategice, menite să asigure creștere pe termen mediu și lung, transformarea digitală se află, din nou, pe primul loc, urmată de obiective care țin de cybersecurity, iar locul al treilea este ocupat de orientarea business-ului către sustenabilitate ecologică.
În ceea ce privește obiectivele strategice (Strategic Priorities) ale executivilor, topul celor din România diferă de cel agregat la nivelul celor 17 țări. Transformarea digitală coboară pe locul al doilea, iar securitatea cibernetică, pe al treilea, și primul loc este luat de preocuparea pentru motivarea angajaților și noile modele de organizare a muncii. Astfel, obiectivele legate de noua organizare a muncii, necesarul de noi competențe în companie, modalitățile de muncă flexibile, bunăstarea angajaților, employer branding etc. sunt văzute drept priorități de prim rang pentru executivii români.
Aproape două din trei companii văd transformarea digitală ca pe o prioritate pentru a asigura creșterea stabilă pe termen mediu și lung. Companiile au menționat cel mai frecvent că motivul cel mai important pentru care apelează la digitalizare este creșterea eficienței, de exemplu, prin procesul de automatizare.
De asemenea, digitalizarea este văzută ea însăși ca un mijloc important pentru a atinge alte obiective strategice, precum o sustenabilitate crescută sau structuri de cost îmbunătățite.
Unele companii au indicat că multe proiecte de digitalizare sunt deja în faza de implementare. Cu toate acestea, majoritatea se confruntă cu perioade lungi de implementare ca urmare a multitudinii proiectelor începute.
Pentru producători, mai ales, cele mai importante domenii de activitate pentru a fi digitalizate sunt supply-chain-ul și etapele de producție. Alți factori cheie sunt experiența digitală a clientului, ușurarea muncii de la domiciliu și digitalizarea proceselor de Back-office.
Mai mult de jumătate dintre managerii intervievați consideră că unul dintre cele mai mari obstacole pentru a realiza o transformare de succes este că puțini manageri au mentalitatea necesară acceptării unor astfel de procese, apoi mulți argumentează că nu au în companii oameni cu competențele necesare sau nu au resurse materiale pentru a susține o astfel de transformare digitală a afacerii.
Rezultatele indică clar întărirea afacerii drept una dintre provocările majore: angajații și conducerea companiilor uneori nu înțeleg motivul clar pentru care este nevoie de acest proces de transformare, ceea ce duce la neexecutarea etapelor și scăderea vitezei de transformare, precum și la lipsa de transparență și de instrumente de măsurare a rezultatele.
Recomandările managerilor sunt ca cei care vor să treacă printr-un proces de transformare digitală să comunice motivul pentru care doresc acest lucru pentru a asigura o înțelegere clară a obiectivelor și a modului de acțiune.
Orientarea business-ului către sustenabilitate ecologică a fost plasată pe locul al treilea între prioritățile rezultate la nivel global din studiul „CxO Priorities 2022”, în timp ce, pentru managerii români, ea coboară pe locul al șaselea. La nivel internațional, 70% dintre companii și-au asumat un target clar de reducere a emisiilor de CO2, în timp ce numai 30% dintre firmele românești și-au stabilit obiective similare.
„Un studiu de amploarea «CxO 2022» ne permite să facem o radiografie cât mai exactă a provocărilor care îi preocupă pe executivii de top și să surprindem soluțiile la care apelează pentru a parcurge această perioadă, complicată pe multiple planuri. Este un instrument util atât pentru noi, ca echipă specializată în consultanța de management la cel mai înalt nivel, cât și pentru clienții noștri și oricine dorește să anticipeze viitorul, măcar parțial, dincolo de numeroasele incertitudini care ne stau înainte. Cu ușoare diferențe, mediul de business din România împărtășește aceleași preocupări și își setează aceleași obiective strategice precum companiile din alte state, cu economii mai dezvoltate. Mă bucur să constat că, și pentru managerii români, transformarea digitală este văzută drept o prioritate de top, care va transforma companiile la nivel de eficiență, dar va contribui și la atingerea unor obiective legate de sustenabilitate”, consideră Kurt Weber, Managing Director Horváth România.
Studiul a fost elaborat în perioada martie-iunie 2022, pe baza discuțiilor detaliate, purtate de membri ai echipei Horváth cu 280 de executivi de top, din 17 țări, dintre care 41% au fost CEOs, iar 30%, CFOs. Circa 37% dintre companiile de unde provin respondenții au între 1.000 și 5.000 de angajați, în timp ce 15% depășesc 15.000 de angajați. La nivelul cifrei de afaceri, 31% dintre ele au venituri anuale între 100 și 500 milioane de euro, 21%, între 1.000 și 3.000 milioane de euro, iar 17%, între 3.000 și 10.000 milioane de euro. Domeniile din care provin respondenții sunt: banking și servicii financiare (23%), industrie, inginerie mecanică, electrică și automatizări (20%), asigurări (8%), industria auto (8%), construcții (7%), energie (6%), biotehnologie și sănătate (6%), transport călătorii și logistică (5%), petrochimie (5%) și altele (11%).
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit