Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Taxa pe valoarea adăugată a devenit, fără îndoială, principala sursă de venit pentru bugetele statelor în ultimii ani. Conform firmei internaționale de audit și consultanță în afaceri Mazars, această tendință s-ar putea inversa, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie, a războiului din Ucraina și a dificultăților lanțurilor globale de aprovizionare.

Cotele de TVA din regiune au rămas stabile în ultimul an, cu rate standard în medie de aproximativ 21%. Cotele standard de TVA de 25% și 27%, în vigoare în Croația și, respectiv, în Ungaria, rămân excepțional de ridicate.

Normele UE privind TVA sunt, în mare parte, armonizate, iar multe state din afara UE depun eforturi pentru a se alinia la sistemul UE.

Țările examinate depun, de asemenea, eforturi vizibile pentru a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor, în primul rând prin implementarea de noi tehnologii digitale pentru a combate practicile abuzive, deoarece, aici, riscul de evaziune fiscală este cel mai semnificativ. Obiectivul lor este de a monitoriza toate tranzacțiile afectate de la un capăt la altul, de a detecta activitățile frauduloase și de a reduce evaziunea fiscală.

Introducerea caselor de marcat electronice și a facturării electronice s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru curățarea economiei. Ungaria continuă să joace un rol fruntaș în digitalizare, iar sistemul obligatoriu de raportare în timp real a facturilor electronice, introdus recent, arată deja un impact fiscal pozitiv. Soluții similare se regăsesc și în alte țări din regiune, de exemplu, în România.

„În eforturile sale de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, România s-a alăturat statelor membre din UE, care au început să implementeze facturarea electronică, respectiv monitorizarea transporturilor de bunuri. Într-o primă etapă, aceste două instrumente au devenit obligatorii pentru tranzacțiile dintre companii și vizează anumite produse predispuse la evaziunea fiscală, având scopul de a îmbunătăți nivelul de colectare a TVA, într-un context în care România înregistrează cel mai mare decalaj de TVA din UE”, a menționat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars România.

Intregul studiu poate fi descărcat de aici:

Mazars-CEE-Tax-Guide-2022.pdf

În aproape toate țările din estul Europei, costurile cu forța de muncă au scăzut – apreciază Mazars, firma internațională de audit și consultanță în afaceri, în Ghidul Fiscal Mazars pentru Europa Centrală și de Est – însă cuantumul real al scăderii prezintă diferențe semnificative. Abordarea de bază a impozitării veniturilor variază, de asemenea, în regiune: unele țări continuă să aplice cote unice de impozitare a veniturilor (cum ar fi Bulgaria, Ungaria și România), în timp ce altele mențin rate de impozitare semnificativ progresive (ex. Austria, Germania și Slovacia).

În țările enumerate, costurile medii cu forța de muncă suportate de angajatori se ridică la 15% din salariul brut. Cu toate acestea, există diferențe semnificative – peste 30 de puncte procentuale – între cele mai mici, mai puțin de 5% în România, și cele mai mari, de peste 30% (de exemplu, în Republica Cehă, Polonia și Slovacia). Acest lucru evidențiază faptul că sistemele fiscale sunt greu de comparat, însă indică, de asemenea, dacă guvernele preferă să transfere povara costurilor forței de muncă către angajați sau către angajatori.

O modalitate mai practică de comparare a sistemelor este reprezentată de așa-numita sarcină fiscală, care indică procentul din venitul total perceput de stat ca taxe și contribuții. Aceasta prezintă măsura în care un impozit pe venitul din muncă descurajează ocuparea forței de muncă, adică, ce procent din costurile forței de muncă este plătit la bugetul statului sub o formă sau alta. În regiune, indicatorul fluctuează între 15% și 51%, fiind influențat, în principal, de nivelul venitului și statutul familiei.

Țările din regiune prezintă cea mai semnificativă fluctuație în nivelurile salariale. Salariile minime în țările V4 variază între 500-650 de euro; acestea sunt mult mai mici în Balcani și Moldova (sub 400 de euro) și nu pot fi comparate cu cele de peste 1.700 de euro din Germania și Austria.

În sectorul privat, nivelul salariului mediu în euro a crescut în medie cu peste 12%, ajungând la 14% și, respectiv, 19% în Serbia și Ungaria. Dintre țările V4, salariile medii brute au cele mai mari valori în Republica Cehă, în jur de 1.300 de euro.

„În România, începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim lunar brut garantat în plată, fără a include bonusuri sau alte majorări, a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Dacă ne referim la salariul mediu în sectorul privat, valoarea acestuia a ajuns la 6.095 de lei, în 2021 acesta fiind 5.429 de lei. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, principala cerință pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă era reprezentată de stabilitatea locului de muncă, acum, inflația în continuă creștere reprezintă o provocare foarte dificilă.”, a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars România. Studiul integral poate fi descarcat de la linkul de mai jos:

Mazars-CEE-Tax-Guide-2022.pdf