Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

DKV Mobility a publicat Raportul de Sustenabilitate 2021, care evidențiază progresul companiei în ceea ce privește angajamentul său de sustenabilitate, precum și strategia sa ESG, care include zece ținte de impact pentru 2025.

În 2021, DKV Mobility și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 43% față de anul de bază 2019. Aproape și-a dublat rețeaua de puncte de încărcare pentru vehicule electrice în doar un an și și-a extins și mai mult rețeaua de acceptare pentru stațiile de alimentare cu combustibil alternativ din Europa. În plus, DKV Mobility și-a dezvoltat strategia ESG mai mult și a făcut progrese semnificative, în special în promovarea diversității de gen, precum și în ambițiile sale de cetățenie corporativă. Durabilitatea și performanța ESG a DKV Mobility au fost recunoscute, EcoVadis și Sustainalytics evaluând organizația foarte bine. „2021 a fost un an extraordinar, deoarece am experimentat o creștere rapidă a afacerii, reducând în același timp emisiile de gaze cu efect de seară (GES)”, spune Marco van Kalleveen, CEO DKV Mobility. „Unul dintre obiectivele noastre cheie rămâne să acționăm ca un facilitator al tranziției energetice, ajutând clienții noștri să treacă la surse alternative de energie prin produsele și serviciile noastre”.

Trecerea către mobilitatea și transportul ecologice

La un an de la angajamentul DKV Mobility față de a deveni pozitiv din punct de vedere ecologic în ceea ce privește propriile operațiuni până în 2023, compania are un început promițător. Comparativ cu 2019, emisiile de GES au fost reduse cu 43% până la sfârșitul anului 2021. În plus, au fost atinse repere importante în angajamentul DKV Mobility de a ajuta la reducerea intensității carbonului flotelor clienților săi cu 30% până în 2030: de exemplu, rețeaua de aprovizionare a companiei cu peste 67.000 de stații de carburanți în 2021 includeau deja ~ 20.000 de stații pentru combustibili alternativi, cum ar fi GNL, GNC, HVO sau hidrogen. Cu ~240.000 de puncte de încărcare EV până la sfârșitul anului 2021 (în prezent ~285.000 de puncte de încărcare EV), compania oferă, de asemenea, acces la una dintre cele mai mari rețele de încărcare pentru vehicule electrice din Europa.

Strategia ESG recunoscută de agențiile de rating

Pe lângă atingerea țintelor ambițioase în materie de climă, DKV Mobility își propune să aducă o contribuție importantă la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), pentru care a definit zece ținte de impact ESG pentru 2025. De exemplu, grupul s-a angajat să crească la 35% ponderea femeilor în roluri de conducere până în 2025, în timp ce a atins deja paritatea de gen în întreaga organizație. Pentru performanța sa de sustenabilitate, DKV Mobility a primit o medalie de aur în 2021 din partea EcoVadis, o agenție de rating de sustenabilitate bine-cunoscută, independentă. Acest rating plasează DKV Mobility în primele 3% dintre companiile din categoria „alte activități de servicii de asistență pentru afaceri” și în primele 6% dintre cele peste 90.000 de companii evaluate de furnizorul global de rating de sustenabilitate începând cu decembrie 2021.

La începutul anului 2022, DKV Mobility a primit, de asemenea, un rating ESG puternic emis de Sustainalytics. Cu un scor de 10,5 (risc scăzut), DKV Mobility se află printre primele 2% dintre cele aproape 15.000 de companii evaluate la nivel mondial.

Raportul DKV Mobility Sustainability 2021 poate fi descărcat aici.

Legea 72/2022, care a introdus amnistia fiscală pentru angajatorii care au primit recalificări ale diurnelor pentru sumele acordate în perioada 1 iulie 2015 – 3 aprilie 2022, a stabilit și uniformizarea tratamentului fiscal al diurnelor și faptul că, pe viitor, orice recalificare poate fi făcută numai în urma unui control de specialitate efectuat de Inspecția Muncii. Astfel, era nevoie de un ordin comun al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Muncii pentru a stabili reguli procedurale precise. Conform legii 72/2022, procedurile trebuiau stabilite până pe 30 mai, însă proiectul de ordin comun (Ministerul Finanțelor/Ministerul Muncii) a fost pus în dezbatere publică abia pe 12 iulie.

Chiar dacă nu spune concret în ce situații un inspector de muncă poate considera un venit acordat unui șofer de transport internațional drept unul de natură salarială, sunt deja câteva situații clare discutate de-a lungul timpului în cadrul conferințelor organizate de revista Tranzit. Pregătirea firmelor trebuie să înceapă de la elaborarea contractelor de muncă ale șoferilor, care trebuie să aibă acte adiționale în care să se stabilească clar că în cazul detașării transnaționale, lucrătorul detașat primește o indemnizație de detașare care nu include cheltuielile ocazionate cu detașarea: cazarea, transportul și masa.

Pe de altă parte, valoarea indemnizației de detașare trebuie stabilită clar la nivel de unitate și să nu existe situații în care șoferul primește aceeași indemnizație lunară, indiferent de numărul de zile de detașare.

De asemenea, este recomandat ca indemnizația de detașare transnațională să fie aceeași de la o lună la alta și de la un lucrător la altul.

Ce spune noul proiect de lege?

Potrivit legii 72/2022, reîncadrarea diurnelor (indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, indemnizația de detașare transnațională sau prestația suplimentară acordată în baza clauzei de mobilitate), va fi posibilă numai după ce inspectorii ITM vor face un control și vor stabili dacă nu cumva este vorba de indemnizații sau de venituri salariale mascate ca diurne:  „Reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizației de delegare, a indemnizației de detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale, a prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariați, poate fi realizată de organele fiscale (…) în urma controalelor realizate de organele competente ale Inspecției Muncii, prin care se constată situațiile de delegare, detașare, detașare transnațională în care se pot afla salariații, după caz, potrivit legii.”

Inspecția Muncii, prin inspectoratele sale teritoriale, va fi obligată să confirme natura veniturilor acordate sub forma respectivelor indemnizații (inclusiv prestația suplimentară pentru clauza de mobilitate) fie la cererea autorităților și instituțiilor publice (sau a oricăror altor entități), fie din oficiu, în urma controalelor proprii la angajatori. În cazul din urmă, constatările inspectoratelor se vor comunica Fiscului, care va putea să le folosească pentru a reîncadra sumele acordate incorect ca indemnizații neimpozabile în venituri de natură salarială, pentru care se vor calcula taxele și impozitele aferente.

Proiectul de ordin cu procedura pus marți în dezbatere stabilește că inspectoratele teritoriale vor face controale specifice la contribuabilii care figurează cu detașări transnaționale, iar actele de control vor fi trimise la Fisc, în timp ce organele fiscale teritoriale vor selecta în baza analizei de risc contribuabilii la care Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a efectuat controalele specifice și pentru care actele de control i-au fost transmise. „Fundamentarea constatărilor în ceea ce privește impozitul pe venit și contribuțiile sociale, va fi efectuată ținând cont de constatările efectuate de Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, cu privire la natura veniturilor acordate salariaților sub forma indemnizației de delegare, detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale, a prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate”, scrie în proiectul de ordin. Practic, asta înseamnă că organul fiscal va putea recalifica și stabili impozitul și contribuțiile suplimentare doar pornind de la ce a constatat inspectorul de muncă.

„După primirea actelor de control de la inspectoratele teritoriale de muncă se poate proceda la efectuarea de acțiuni de inspecție fiscală în care se poate realiza reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizației de delegare, detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale, a prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariați, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…) ținând cont de constatările efectuate de Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă”, potrivit proiectului.