Matei Marilena, Author at Traficmedia

Săptămâna trecută s-a publicat în Monitorul Oficial Ordinul privind aprobarea procedurilor de anulare a obligațiilor fiscale ce fac obiectul prevederilor art. I din legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative, cunoscut și sub numele de „Legea amnistiei fiscale pe diurnă”.

Potrivit Oanei Chiriță, senior partner la Chiriță și Asociații, beneficiază de amnistie toți contribuabilii care au trecut printr-un control fiscal pe diurnă, în urma căruia s-au stabilit obligații fiscale ca urmare a calificării ulterioare de către organul fiscal a sumelor reprezentând indemnizații sau orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țări, de către angajați ai angajatorilor români care și-au desfășurat activitate pe teritoriul altei țări, aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a prezentei legi, și neachitate.

“Ca și procedură de recuperare sunt incidente dispozițiile din Codul Fiscal și Ordinul ANAF privind rambursarea și compensarea. Pentru rambursare trebuie urmați pașii din Procedura din 2004 de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal (cerere, dovadă plată, titlu etc.). Restituirea trebuie făcută în 45 de zile de la depunerea cererii. Pentru sumele încă neachitate proiectul de ordin indică atât că se va face automat dar și că se poate solicita anularea de către contribuabil”, a explicat av. Oana Chiriță în cadrul conferinței Tranzit de la Suceava.

Cu toate că problema reconsiderării diurnei ca venituri de natură salarială pare rezolvată, Legea 72/2022 are încă unele lipsuri, astfel că Av. Oana Chiriță atrage atenția asupra faptului că în actuala formă a legii amnistiei se menționează în continuare că șoferii pot beneficia de indemnizație de detașare pentru “misiuni cu caracter temporar”, formulare nu foarte fericită până când Inspecția Muncii nu explică clar dacă șoferii detașați transnațional au o activitate cu caracter permanent sau temporar în afara locului obișnuit de muncă.

Procesele la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) sunt, de regulă, complexe şi de lungă durată. Special în legătură cu Pachetul Mobilitate (PM), desfăşurarea de forţe a fost impresionantă, fiind deschise – încă din 2020 – mai multe procese de anvergură de către guvernele statelor est-europene, dar şi de către diferite asociaţii patronale ale transportatorilor. Este şi cazul procesului Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), care a comandat inclusiv un studiu KPMG pentru a-şi documenta dosarul deschis împotriva măsurii întoarcerii camionului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare. Din păcate, nu avem încă o rezoluţie pentru Pachet, deşi a intrat deja în vigoare şi îşi produce efectele, iar vesticii au început controalele asupra firmelor de transport.

Avocatul Frederik vanden Bogaerde reprezintă asociația de transport din Belgia în procesul intentat la CJUE şi urmăreşte îndeaproape evoluţia tuturor cazurilor deschise pe această speţă. „Am intentat mai întâi proces la o curte inferioară, unde a fost respins din motive procedurale, iar acum ne-am adresat direct CJUE, procedurile fiind încă în curs. Momentan nu am înregistrat un progres semnificativ, însă, la presiunea acestui caz, Curtea de justiție din Belgia a decis să nu introducă un dosar separat la CJUE pe cont propriu, ci s-a alăturat procesului intentat de Malta. Aceasta este una dintre țările care au deschis proces la CJUE în primul val, la fel ca România, Polonia, Lituania, Cipru și alte țări est-europene. Separat, mai sunt trei cazuri private, dintre care unul este cel instrumentat de mine și unul al UNTRR. Cred că și ei se confruntă cu aceeași situație, pentru că nu este ușor pentru o persoană particulară, o asociație sau un grup privat de interese să aibă întâietate în fața Curții. Va mai trece însă mult timp până când vom avea un răspuns final legat de Pachetul Mobilitate. Mai am câteva procese independente la Înalta Curte de Justiţie a Belgiei, care ar putea fi de interes nu atât pentru PM, cât pentru dumping social. Am văzut că România nu a intervenit pentru a susţine aceste procese, aşa cum au făcut Polonia şi Lituania, ceea ce este păcat, pentru că orice contribuţie este binevenită în aceste situaţii”, apreciază Vanden Bogaerde.

În prezent se aşteaptă opinia avocatului general al CJUE, care, de regulă, este luată în calcul şi, prin urmare, foarte importantă. Deocamdată nu a fost pronunţată în nicio speţă, însă sunt şanse ca lucrurile să meargă mai rapid în cazul proceselor unde sunt mai puţine părţi (ţări) implicate. Este curios însă de ce în cazul Pachetului Mobilitate, CJUE nu a decis să analizeze toate speţele împreună, pentru că ar fi avut sens gruparea pe tematici, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor procese. Sunt cel puţin trei teme principale: timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor, întoarcerea acasă a camioanelor, licenţierea şi cabotajul şi detaşarea transnaţională. „Trăim vremuri interesante. Aceasta este o perioadă foarte incitantă pentru noi ca avocaţi, însă, în acelaşi timp, nu ştim în ce direcţie se vor îndrepta lucrurile şi cum să îi sfătuim mai bine pe clienţii noştri.”

Rămâne de văzut cum vor decurge controalele în perioada următoare, însă se pare că foarte multe companii de transport nu respectă prevederile PM. Cele mai mari şanse de câştig sunt cu măsura întoarcerii camioanelor la 8 săptămâni, opinează avocatul belgian, asta şi din perspectiva Pactului Verde European şi al sprijinului primit din partea Comisiei Europene în privinţa reducerii poluării. De asemenea, noile reglementări privind cabotajul ar putea să fie amendate, întrucât contravin principiului pieţei libere. „Special pentru cabotaj am făcut multă muncă de cercetare şi am analizat toate speţele din trecut, iar ideea principală este că pe termen lung cabotajul ar trebui să fie liberalizat, nu restricţionat.”

Interviul integral cu avocatul Frederik vanden Bogaerde poate fi urmărit la linkul de mai jos, abordând subiecte precum nerespectarea Pachetului Mobilitate, sancțiunile care se aplică în prezent în Belgia, Franța și Germania, cazurile de dumping social din Belgia și altele.