Matei Marilena, Author at Traficmedia

Sustenabilitatea a devenit un pilon strategic pentru PepsiCo, compania investind constant în reducerea emisiilor de carbon și modernizarea operațiunilor logistice. Florin Stan a prezentat în cadrul panelului legat de camioane electrice şi intermodal organizat în cadrul conferinței Tranzit de la Oradea, rezultatele obținute în urma introducerii camioanelor electrice și optimizării proceselor de distribuție.

„Pentru a ne reduce emisiile de carbon am acționat pe mai multe direcții: am modernizat flota prin introducerea camioanelor electrice și optimizarea rutelor de transport, am investit în eficientizarea consumului de energie în fabrici și depozite și am accelerat utilizarea energiei regenerabile prin instalarea de panouri solare”. De asemenea, PepsiCo dezvoltă proiecte de reducere a deșeurilor, reciclare și optimizare a consumului de apă, toate integrate în strategia globală „PepsiCo Positive”.

Pledoarie pentru camioane electrice

Experiența utilizării camioanelor electrice este considerată pozitivă de către companie, atât din perspectiva costurilor, cât și a operării zilnice. „Electricul la acest moment este cu 50% mai ieftin versus dieselul tradițional per suta de kilometri”, a subliniat reprezentantul PepsiCo, în contextul creșterii accelerate a prețurilor la motorină din ultimele luni.

Pe lângă reducerea costurilor cu energia, compania estimează economii de aproximativ 40% la mentenanță, datorită eliminării unor componente specifice motoarelor termice, precum schimburile de ulei, filtrele sau sistemele complexe de evacuare. În ceea ce privește încărcarea, bateriile pot ajunge la 80% capacitate în aproximativ 60–90 de minute, în funcție de infrastructură și puterea stației de încărcare. Încărcarea pe timpul nopții în fabrici și depozite contribuie suplimentar la eficiența operațională.

Deși rezultatele sunt încurajatoare, integrarea camioanelor electrice în operațiunile logistice a necesitat timp și testare. „Nu pot să spun că a fost ușor, a durat destul de mult”, a recunoscut reprezentantul companiei, menționând colaborarea cu Volvo Trucks în primele proiecte de electrificare a flotei. „Succesul implementării depinde de colaborarea strânsă dintre producători, operatori logistici și beneficiari, precum și de existența unor modele transparente de calcul și operare”.

PepsiCo utilizează deja transport intermodal pentru anumite fluxuri internaționale, în special pentru rutele lungi dintre Europa de Vest și România. Totuși, infrastructura feroviară internă rămâne o provocare majoră. „Pe partea transportului domestic în România, din păcate infrastructura nu ne ajută la acest moment. Timpii de tranzit sunt prea mari pentru produsele sensibile la temperaturi extreme”. Florin Stan a oferit exemplul traseului București–Constanța, unde transportul feroviar poate dura până la 48 de ore, un interval incompatibil cu cerințele produselor alimentare în sezonul cald sau rece.

PepsiCo a inclus recent în operațiunile sale și camionul complet electric Mercedes-Benz eActros 600, considerat un pas important în strategia de reducere a emisiilor și creștere a eficienței logistice. „Introducerea camionului 100% electric Mercedes eActros 600 este un exemplu concret al angajamentului nostru pentru sustenabilitate și eficiență”. Compania subliniază însă că decarbonizarea lanțului logistic rămâne un proces complex, care necesită investiții continue, colaborare în industrie și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru transportul verde.

La conferinţa South Eastern European Freight Forwarders (SEEFF), organizată de Uniunea Societăţilor de Expediţii din Romania la Bucureşti, pe 18-20 mai, delegaţia expeditorilor din Republica Moldova a subliniat că regiunea Europei de Sud-Est beneficiază în prezent de o oportunitate strategică de mare importanță. Republica Moldova, România și întregul Coridor al Mării Negre au potențialul de a deveni mult mai mult decât o simplă zonă de tranzit. Acestea se pot transforma într-un hub logistic între Uniunea Europeană și țările vecine. Cu toate acestea, pentru atingerea acestui obiectiv, nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci este obligatorie integrarea digitală, cooperarea regională și construirea unui nivel mult mai ridicat de încredere între actorii din industrie. În viitorul apropiat se află deja în proces de construcție patru poduri care vor lega România de Republica Moldova.

“Această dezvoltare aduce speranța că Republica Moldova, această insulă logistică, se va transforma într-o peninsulă sau va deveni o parte complet integrată a marelui continent european. Pentru acest deziderat, însă, este absolut necesar un dialog real, alături de o cooperare strânsă între instituțiile din industrie și de crearea unor parteneriate durabile”, a declarant Adrian Ţenu, administrator Imperador şi reprezentant al AEM-Moldova.

Pentru a promova aceste legături, în septembrie va avea loc Moldova Business Week, în cadrul căreia este planificat un eveniment dedicat transporturilor și industriei logistice din regiune.

“În paralel, trebuie luat în calcul și aspectul reconstrucției Ucrainei” – a mai subliniat Ţenu – “drept pentru care este fundamentală construirea unor parteneriate solide cu persoanele din logistica din Ucraina, prezența instituțiilor și a asociațiilor de profil ucrainene la evenimentele de transport fiind considerată de o importanță majoră”.

Dezvoltarea regională este marcată și de noi planuri de integrare portuară. Gestionarea fluxurilor de către Portul Constanța în colaborare cu Portul Giurgiulești este privită cu mult optimism. Se anticipează o sincronizare superioară a proceselor, ceea ce va permite ca mărfurile aflate în tranzit prin Giurgiulești să fie manevrate și gestionate mult mai rapid decât în trecut. Implementarea expertizei Portului Constanța promite o fluidizare mai mare a mărfurilor prin această zonă.

Deși Portul Constanța operează tradițional ca un port de tip „landlord”, care doar supraveghează activitatea entităților contractante fără a interacționa direct cu proprietarii de mărfuri, aceast aspect urmează să se schimbe odată cu preluarea controlului asupra companiei care operează portul din Moldova. Această mișcare se va baza pe parteneri de încredere din România, iar un plan de afaceri extins urmează să fie detaliat în cadrul unei conferințe de presă ce va avea loc în Moldova pentru a sublinia dorința de cooperare și dezvoltare comună. Provocările operaționale nu lipsesc însă, iar industria se confrunta periodic cu noi blocaje vamale.

“Un astfel de blocaj la frontiera moldo-română este cauzat de tranziția către noua platformă de tranzit vamal comun NCTS 6; deși Republica Moldova a reușit să se adapteze, lipsa de sincronizare a autorităţilor române va forța camioanele să recurgă din nou la declarații sumare și să refacă procedurile birocratice la miezul nopții. Cu toate acestea, industria își menține optimismul caracteristic că problemele vor fi soluționate pentru o eficiență sporită”, a mai spus Adrian Ţenu.