Matei Marilena, Author at Traficmedia

Analizand cifrele financiare inregistrate de firmele de transport in 2016, am constatat ca profitabilitatea firmelor din Romania este in scadere, asa cum era de asteptat dupa scandalul cauzat de majorarile nesimtite ale RCA, dar si ca urmare a cresterilor salariale repetate.
In valori absolute, daca ne uitam la TOP 500 firme de transport ordonate dupa cifra de afaceri, in 2016 acestea au realizat impreuna o cifra de afaceri de 4,2 miliarde de euro, fata de 3,8 miliarde de euro in 2015, in crestere cu 400 de milioane de euro, asta in conditiile in care 440 de companii se regasesc in TOP 500 din ultimii doi ani.

Desi veniturile au crescut cu circa 330 de milioane de euro, o crestere in procent de 8% fata de 2015, profitabilitatea a scazut cu 17%, in valori absolute insemnand circa 30 de milioane de euro, de la 208 la 178 milioane de euro. Ce-i drept, cam cu aceeasi valoare au crescut si activele in 2016 vs. 2015, de la 2,1 la 2,3 miliarde de euro.
Cheltuielile au crescut, asadar, cu circa 9%, adica aproape 400 de milioane de euro, in conditiile in care si activele, si numarul de angajati au crescut tot cu 9% fiecare. In total, TOP 500 firme de transport detine aproape 50.000 de angajati din cei circa 131.000 din domeniu.
Asa cum veti putea citi in analiza publicata in aceasta editie a revistei Tranzit, transporturile rutiere de marfuri se claseaza pe locul al patrulea in topul ramurilor economice care isi aduc cea mai mare contributie la PIB-ul Romaniei, cu venituri facturate in 2016 in valoare de 8 miliarde de euro, dupa comertul cu amanuntul si cu ridicata de produse alimentare, bauturi si tutun (13,5 si respectiv 9,2 miliarde de euro) si dupa comertul cu amanuntul al carburantilor (9,1 miliarde) si mult inaintea constructiilor de cladiri rezidentiale si nerezidentiale (6,4 miliarde de euro) si al comertului cu ridicata al produselor farmaceutice (5,9 miliarde de euro).
Cele aproape 29.000 de firme de transport rutier de marfuri au realizat in 2016 un profit cumulat de 433,5 milioane de euro, dupa constructii, inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare, cultivarea cerealelor, leguminoaselor si plantelor producatoare de seminte oleaginoase, activitati de consultanta pentru afaceri si management si comert cu amanuntul de produse alimentare, bauturi si tutun.
Daca adaugam si ca transportul rutier de marfuri este al treilea angajator din Romania, dupa comert si constructii, incepem sa creionam un sector economic strategic pentru tara noastra, de importanta caruia se pare ca guvernantii nostri nu au habar. Adaugand si expeditiile si logistica, ajungem la aproape 182.000 de angajati in total (fara transporturile maritime, aeriene si feroviare) si aproape tot atatea familii care traiesc de pe urma acestei industrii. Aceste cifre inseamna peste 200 de milioane de euro impozite pe salarii si asigurari sociale. Cu un profit consolidat de 721 de milioane de euro, firmele de transport rutier, expeditii si logistica au contribuit in 2016 la bugetul Statului cu un impozit pe profit de 115 milioane de euro. La aceste sume se adauga impozite locale (pe autovehicule, cladiri de birouri, autobaze si depozite de logistica), impozite pe dividende, cat si dezvoltarea altor sectoare pe orizontala: comercializare de autovehicule, anvelope, piese de schimb, sisteme IT si mai ales comertul cu combustibili, servicii bancare si de leasing, service-uri auto, asigurari si, tot mai mult, servicii juridice, toate, la randul lor, cu contributii importante la bugetele de Stat.
Un argument in plus pentru tratarea cel putin echitabila a firmelor din domeniu este si faptul ca toti producatorii auto din Romania nu ar fi aici fara serviciile de transport ieftine si de o calitate excelenta a firmelor locale. Ce le mai trebuie guvernantilor sa ii ia in serios pe transportatori, dupa 25 de ani de pus bete in roate?

De la schita unui nou model pana la intrarea acestuia in productie pot trece opt pana la zece ani. Iar cum schimbarile preferintelor si nevoilor de pe piata de transport se petrec tot mai repede si mai des, Volvo Trucks a decis sa aiba o alta abordare in ceea ce priveste noile produse, si anume dezvoltarea de solutii de transport impreuna cu clientii sai. O astfel de solutie o reprezinta camionul autonom realizat de Volvo Trucks pe un sasiu VM impreuna cu unul dintre cei mai importanti clienti ai sai din domeniul agricol, Santa Terezinha Usaçucar. Culturile de trestie de zahar reprezinta terenul ideal pentru camioanele autonome, deoarece sunt arii desemnate si necesita o precizie deosebita pentru a asigura viabilitatea culturilor viitoare, economia posibila fiind de zeci de mii de dolari pe sezon, pentru fiecare camion utilizat.

Dupa rezultatele incurajatoare obtinute cu camioane autonome intr-o mina din Suedia, Volvo Trucks a dezvoltat un nou camion autonom pentru o alta aplicatie: culturile braziliene de trestie de zahar. Autocamionul folosit pentru a transporta trestia de zahar abia recoltata este directionat cu mare precizie pe camp, pentru a evita distrugerea plantelor tinere, care vor forma recolta anului urmator.
Trestia de zahar are capacitatea de a se regenera pentru 5-6 recolte, astfel ca in prezent se pierd aproximativ patru procente din recolta, deoarece se trece cu autocamionul peste plantele tinere, iar solul este tasat de vehiculele aflate in miscare. Trestia de zahar se poate recolta tot anul (din martie pana in decembrie), gratie climatului tropical, numai ca perioada de recoltare efectiva este foarte scurta, astfel incat se lucreaza zi si noapte, sapte zile pe saptamana, iar economiile care se pot face folosind un astfel de camion sunt de mai multe zeci de mii de dolari pe fiecare sezon.
Volvo Trucks a ales sa isi testeze tehnologia alaturi de unul dintre cei mai importanti clienti ai sai din domeniul agricol, Usina Santa Terezinha Group, care fabrica zahar si etanol din recoltele proprii de trestie de zahar la Maringá.
Autocamionul a fost dezvoltat pentru a studia modul in care directia automata face posibila evitarea deteriorarii solului si a culturilor, contribuind, astfel, la cresterea veniturilor. Potentialul de obtinere a unor recolte mai mari este de pana la 10 t/ha/an, productivitatea crescand nu doar la nivelul unei singure culturi, ci pentru intregul ciclu de productie a fabricii de trestie de zahar.
In prezent, trestia de zahar este adusa de pe camp cu ajutorul masinilor de recoltat si al camioanelor controlate manual, care se deplaseaza alaturat, la viteza redusa. Atunci cand un camion este incarcat complet si pleaca sa descarce, un altul i se alatura masinii de recoltat si procedeul se repeta. Marea provocare pentru soferul de camion este sa se sincronizeze cu viteza masinii de recoltat si, in acelasi timp, sa se concentreze in intregime asupra conducerii pe propriile urme, pentru a nu strivi plantele din apropiere, care vor deveni recoltele anului urmator. Iar daca luam in considerare faptul ca activitatea de recoltare se desfasoara zi si noapte, este de inteles ca, atunci cand intervine oboseala, mai ales pe timpul noptii, cand nici vizibilitatea nu e foarte buna, soferului ii este foarte greu sa manevreze cu precizie camionul, ca sa nu striveasca vlastarele noilor culturi. Si, potrivit clientului Volvo care a testat tehnologia, distrugerea noii culturi afecteaza mai mult productivitatea decat daunatorii si clima.
Volvo Trucks a rezolvat aceasta problema prin intermediul unui sistem de asistenta pentru sofer care automatizeaza conducerea, astfel incat camionul isi pastreaza intotdeauna traseul exact atunci cand se deplaseaza catre masina de recoltat si alaturi de aceasta, dar si atunci cand se indeparteaza, astfel incat plantele sa nu fie strivite de rotile camionului. Cu ajutorul receptorilor GPS, camionul parcurge un traseu pe baza de coordonate, de-a lungul campului de trestie de zahar. Doua giroscoape fac ca nu numai rotile din fata, ci intregul vehicul sa fie directionat cu mare precizie, pentru a preveni ca autocamionul sa devieze cu mai mult de 25 mm de la traseul prestabilit. Atunci cand incarca, soferul poate alege sa regleze viteza cu ajutorul sistemului de cruise control al vehiculului, sau sa accelereze si sa franeze manual. Deoarece soferul este eliberat de povara solicitanta si obositoare la maximum de a se concentra pentru a manevra cu mare precizie camionul, ii este mai usor sa-si pastreze concentrarea si sa lucreze mai relaxat si mai sigur, pe tot parcursul turei.
In aceasta vara, proiectul de cercetare va trece in faza de dezvoltare a produselor, ceea ce va face posibila testarea mai multor vehicule. Si, cum Volvo Trucks Brazilia are mai multi clienti din industria zaharului, care achizitioneaza anual sute de camioane, potentialul de vanzare a unui astfel de camion autonom pe piata braziliana este de cateva zeci de unitati pe an, cu atat mai mult cu cat diferenta de pret fata de un camion obisnuit se poate amortiza in cateva sezoane.
„Prin intermediul acestei solutii, vom putea, in curand, sa crestem semnificativ productivitatea clientilor nostri din industria trestiei de zahar. In acelasi timp, vom imbunatati conditiile de lucru si siguranta soferilor, ceea ce va face ca recrutarea si motivarea sa devina mai usoare”, sustine Wilson Lirmann, presedintele Volvo Group America Latina.
In anul in curs, Volvo Trucks Brazilia va pune deja la dispozitia clientilor sai din industria trestiei de zahar un sistem avansat de citire a hartilor, bazat pe GPS, care ii ofera soferului o posibilitate mult mai buna de a urma un traseu prestabilit, desi directia va fi, inca, manevrata manual, in aceasta etapa.
„Tehnologia este deja fezabila, dar mai avem nevoie inca de putin timp. Prima faza va fi implementata in decembrie cu asa-numita «asistenta la condus», ceea ce inseamna ca soferul va continua sa conduca. Pretul va fi anuntat in octombrie la un targ de camioane important din Brazilia, FENATRANS cand vom avea ocazia sa prezentam tehnologia oaspetilor nostri. In urmatorii 3-4 ani vom finaliza toate cele patru stagii”, a adaugat presedintele Volvo Group America Latina.
Autocamionul autonom utilizat pentru transportul trestiei de zahar este unul dintre proiectele de cercetare si dezvoltare din cadrul Volvo Trucks pentru vehiculele automatizate. In prezent, se efectueaza teste pe un camion autonom pentru operatiunile miniere din mina Kristineberg, din nordul Suediei, iar in Göteborg este testat un camion special de colectare a deseurilor menajere. Scopul este de a evalua modul in care sistemele cu grade diferite de automatizare pot contribui la cresterea productivitatii, la imbunatatirea conditiilor de lucru si la sporirea gradului de siguranta.