Matei Marilena, Author at Traficmedia

Dupa raspunsul favorabil primit de la Ministerul Finantelor Publice (MFP), care atesta ca soferii pot fi platiti cu diurna, potrivit legislatiei fiscale, la fel ca orice alti angajati delegati in alte locuri din tara sau din afara tarii, transportatorii nu au reusit inca sa rezolve complet problema controalelor efectuate de ANAF la mai multe firme de profil din tara.
La inchiderea editiei (23.01.2015), reprezentantii transportatorilor desemnati de asociatiile profesionale sa tina legatura cu autoritatile se pregateau sa depuna la MFP spre analiza dosarul care sa ateste ca organele de control fiscal au tratat in mod diferit aceeasi speta (acordarea de diurne soferilor), motiv care poate sta la baza convocarii Comisiei Fiscale Centrale (CFC), singura institutie care poate spune „cum se citeste codul fiscal”.

Interpretarea data de CFC are efect de lege, cu aplicare atat retroactiva, cat si pe viitor, pana la alte modificari legislative.
Pentru a-si documenta cat mai bine solicitarea convocarii CFC, reprezentantii transportatorilor au adus cateva exemple de controale fiscale de fond, care au considerat legala acordarea diurnei soferilor in limita a de 2,5 ori nivelul prevazut pentru functionarii de Stat, in timp ce mult-vehiculatul act de impunere intocmit pentru firma prahoveana Gerom Intertrans incadra diurna soferilor ca venit de natura salariala.
Transportatorii urmeaza ca la inceputul lunii februarie sa se intalneasca din nou cu ministrul Finantelor Publice, Darius Valcov, pentru a discuta propunerile pentru schimbarea noului Cod fiscal, astfel incat firmele de transport din Romania sa aiba cat mai multe avantaje competitive, care sa le permita sa faca profituri mai mari si, implicit, sa contribuie mai mult la bugetul de Stat prin plata impozitelor pe venit si salarii.
Intre timp, firmele de transport dau piept cu birocratia nemteasca, trebuind sa completeze la greu formulare cu toate numele soferilor care ar putea in urmatoarele sase luni sa atinga teritoriul Germaniei in transportul international.
Sute de firme din Europa si mai ales din Est au trimis scrisori de protest la Bruxelles, ceea ce a determinat o ancheta a comisarilor pe probleme de Munca si Transport privind legalitatea masurilor impuse de autoritatile germane.
Daca cetatenii nemti vad aceasta lege mai degraba ca pe o problema interna, menita sa creasca preturile in turism, comertul cu produse din carne si agroalimentare, dar si la taxi – domenii in care se lucreaza preponderant cu imigranti prost platiti, autoritatile germane se mentin ferme pe pozitie si sustin ca legea comunitara este respectata cata vreme este nediscriminatorie atat pentru firmele germane, cat si pentru cele straine care lucreaza in Germania.
Functionarii europeni (si chiar si cei romani din domeniul Muncii) afirma ca transportul international nu inseamna tocmai munca pe teritoriul Germaniei si ca, potrivit regulamentelor si directivelor europene, doar angajatii straini detasati sa lucreze acolo si cei care efectueaza cabotaj se supun acestora, insa momentan nu s-a decis cine are dreptate.
Cel mai important aspect este insa ca firmele germane cer subcontractorilor estici sa respecte legea salariului minim, dar nu sunt dispuse sa ii plateasca pe acestia la acelasi nivel ca si pe transportatorii germani, obligandu-si subcontractorii sa se descurce cum pot daca vor sa mai lucreze cu ei.
Tocmai de aceea, pana la clarificarea modului in care salariul minim poate fi probat si daca diurna intra sau nu in calculul acestuia, unii transportatori au ales sa nu trimita catre Vama germana niciun formular, considerand legea salariului minim in Germania o problema interna.
Chiar daca legalitatea diurnei pentru soferii romani si salariul minim in Germania par doua probleme separate, ele decurg din miscarile de protest ale sindicatelor vest-europene impotriva competitiei esticilor. Ce e de neinteles, insa, este de ce autoritatile romane par sa actioneze in defavoarea propriilor contribuabili in loc sa incerce sa puna la punct legislatia si sa o aplice la fel ca omologii lor din alte state europene pentru a strange bani de la miile de firme straine, inclusiv din domeniul transporturilor, care prejudiciaza Statul roman prin neplata taxelor de drum, a TVA, a impozitelor etc.

Chiar daca transportatorii francezi, italieni sau belgieni nu au probleme in a respecta salariul minim impus in Germania – deoarece contractele colective de munca pe ramura prevad un salariu minim pe ora mai mare decat cel impus in Germania, de 8,5 euro brut/ora – asociatiile profesionale ale acestora au trimis deja la Bruxelles notificari privind incalcarea principiilor comunitare ale liberei circulatii a persoanelor si marfurilor prin obligatia de a trimite formulare catre Vama germana pentru fiecare cursa de transport care atinge teritoriul Germaniei, lucru care ii obliga pe transportatori sa-si angajeze personal suplimentar pentru a acoperi aceste sarcini birocratice.

Sute de plangeri au venit si din partea firmelor de transport si a asociatiilor profesionale din tarile estice, ceea ce a determinat Comisia Europeana sa ceara autoritatilor de la Berlin explicatii. Ministerul Muncii din Romania a precizat ca Germania poate cere impunerea unui salariu minim pentru lucratorii romani detasati in Germania sau pentru cei care fac operatiuni de cabotaj, nu insa si pentru cei care fac transport international.

Legea salariului minim din Germania a provocat valuri in toata Europa si autoritatile, asociatiile profesionale si companiile de transport din mai multe tari au trimis sesizari catre Comisia Europeana, care a reactionat anuntand ca doi comisari se vor deplasa la Berlin la finalul lui ianuarie. Este vorba de Marianne Thyssen, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, si Violeta Bulc, comisar pe segmentul transporturi. Purtatorul de cuvant al CE a afirmat ca „deplasarea celor doi comisari la Berlin demonstreaza faptul ca CE ia foarte in serios plangerile primite“.
Asociatiile de transport avertizeaza ca o asemenea masura ar influenta decisiv competitivitatea companiilor locale de transport si le-ar putea duce la faliment ca urmare a cresterii costurilor. In presa poloneza, de exemplu, se arata ca salariul minim este de circa 400 de euro/luna, iar cresterea costurilor de salarizare ar slabi industria transporturilor, care s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani si are acum un rol major in comertul european. Transportatorii din Cehia, de exemplu, platesc soferii cu 2-4 euro/ora.
Comisia Europeana a cerut explicatii din partea guvernului de la Berlin, apreciind ca decizia autoritatilor germane ar putea incalca legislatia europeana. Berlinul are la dispozitie 30 de zile pentru a da un raspuns. Elzbieta Bienkowska, comisar European pentru piata interna, a fost unul dintre membrii comisiei din spatele acestui demers. In afara de Polonia, alte state care au trimis informari Comisiei pe aceasta tema sunt tarile Baltice, Ungaria, Romania si Marea Britanie.
Premierul polonez Ewa Kopacz a discutat la telefon cu cancelarul german Angela Merkel pe aceasta tema.
Totusi, guvernul german ramane cu convingerea ca legea salariului minim respecta intocmai legislatia comunitara. Plus ca sindicatele si asociatiile profesionale din Germania insista …