Matei Marilena, Author at Traficmedia

Dupa incercarile Renault de a impune Kangoo Zero Emisii pe piata de distributie urbana, mai mult sau mai putin cu ajutorul guvernului francez, care a promis sustinere pentru achizitia unor flote importante la unele companii de stat din Franta, Nissan a facut un pas mare pe piata vanurilor electrice prin lansarea, anul acesta, a e-NV200. Construit parca din start pentru a fi echipat cu motor electric, modelul diesel, NV200, a fost desemnat International Van of the Year 2010, membrii juriului apreciind curajul Nissan de a se desprinde de dublul Renault/Opel in dezvoltarea de utilitare usoare si a veni cu un model original.

Fara prea multe modificari fata de castigatorul trofeului din 2010, Nissan e-NV200 nu a prins podiumul de anul acesta al competitiei Vanul Anului, insa s-a remarcat drept cea mai buna utilitara electrica de pe piata. Cu propriile baterii produse in Anglia si o capacitate de incarcare record pe aceasta gama – 770 kg sarcina utila si 4,2 m³ capacitate maxima – versiunea electrica a NV200 a dovedit ca poate fi folosita fara probleme pentru sarcini de distributie pe o distanta de 100-120 km/zi, cu un cost minim. Ne-am convins de acest lucru si noi pe durata unui test de trei zile in care am parcurs cu e-NV 200 circa 330 km, cu trei „plinuri” de baterie. Si nu am facut drumuri doar in oras, unde franarile si opririle la semafoare sau in coloana contribuie la reincarcarea bateriilor, ci si cate 20 km pe autostrada Bucuresti-Pitesti sau pe autostrada catre Ploiesti. Astfel, costul energiei consumate a fost de 10 ori mai mic decat in cazul unui model diesel, argument care te obliga sa iei in calcul achizitia unei masini electrice.

Experienta castigata de Nissan cu LEAF, din care a vandut deja peste 100.000 de unitati, isi spune cuvantul si in constructia noii utilitare electrice, care nu este altceva decat un NV200, cu elemente de caroserie si propulsie luate de la LEAF. Astfel, grupul motopropulsor de la e-NV200 este acelasi ca la LEAF, singurele modificari fiind in ceea ce priveste ultima treapta de viteza, care la NV200 nu e necesara, dar si diferentele privind capacitatea de transport, mai mare in cazul vanului, evident.
Noutatile introduse de e-NV200 in planul designului vizeaza integrarea tehnologiei electrice: partea din fata seamana cu cea de la LEAF, asimilata deja cu imaginea „electrica” a autovehiculelor Nissan, ceea ce a adus 160 mm in plus la lungimea vehiculului. In centrul „nas”-ului, chiar sub logoul Nissan, se gaseste usa de la compartimentul de incarcare.
Distinctive sunt si luminile de zi de la farurile din fata, de forma unor sageti, farurile purtand culoarea albastru de gheata, asociata cu vehiculele electrice Nissan. Motivul apare si pe logoul Nissan „Zero Emisii”, de pe partea laterala a vehiculului. Stopurile sunt pe LED, acesta fiind elementul care diferentiaza modelele electrice de cele diesel la partea din spate.
Un alt semn distinctiv al versiunii electrice il reprezinta pavilioanele rotilor mai pronuntate, …

Inainte de a va prezenta detaliat rezultatele financiare ale operatorilor de pe piata de transport si logistica, in catalogul TOP Romanian Transport&Logistics Operators 2015 – care va aparea luna viitoare, lansarea fiind pe 17 octombrie, cu ocazia Galei Tranzit, ce va premia din nou cei mai eficienti operatori de transport si de logistica din Romania – va oferim de pe acum doar cifrele totale ale firmelor de transport care au obtinut cele mai mari 1.000 de cifre de afaceri in 2013.

Cele mai importante 1.000 de firme de transport marfa din tara noastra au realizat impreuna o cifra de afaceri de 3.245.804.364 de euro, din care aproape jumatate (1.620.279.525) a fost realizata de primele 100 dintre ele, cu cifrele de afaceri cele mai mari. Iar TOP 500 a obtinut venituri de 2.722.804.937, adica 83% din veniturile primelor 1.000 de firme de transport din Romania.

Cifra de afaceri medie in TOP 100 este, asadar, de 16 milioane de euro, in timp ce firmele din plutonul 101-500 au inregistrat o cifra de afaceri medie de 2,75 de milioane de euro/companie, iar firmele de pe locurile 501-1.000, un milion de euro/companie.

Fata de 2012, veniturile TOP 500 sunt aproape identice, ceea ce inseamna ca s-a muncit ceva mai mult decat in 2012, cam la aceleasi tarife, costurile fiind putin mai mari – daca ne gandim ca acestea au fost influentate anul trecut de taxa de Ungaria, intrata in vigoare la mijlocul lui 2013.

Cifrele sunt diferite daca analizam profitul, unde TOP 100 a realizat doar 4.702.888 de euro din 111.318.804 de euro, cat au inregistrat cele mai importante 1.000 de firme de transport, adica nici 4,5%! Asta deoarece in TOP 100 se gasesc aproape toate multinationalele care folosesc „pavilion” romanesc pentru camioane si casele de expeditii straine, care adeseori aleg sa-si repatrieze profiturile prin alte tari – fie pietele nationale, pentru a-si apropia autoritatile de acolo, fie statele cu fiscalitate mai lejera, care le permit sa plateasca taxe cat mai mici. Cele mai „sanatoase” din TOP 500 sunt firmele medii cu capital romanesc, care au obtinut in 2013 un profit acumulat de 90.755.935 de euro, adica 81% din profitul primelor 1.000 de firme. Daca scadem profitul realizat de TOP 100, observam ca firmele din plutonul 101-500 au inregistrat 77% din intregul profit al celor mai importante 1.000 de firme.

Sunt insa si multe companii care au inregistrat pierderi in TOP 1000, pierderea totala fiind de 27.359.684 de euro, din care 1.143.090 de euro a fost pierderea TOP 100, restul de pe locurile 101-500 inregistrand o pierdere de peste 19 milioane de euro.

Daca tinem cont de aceasta pierdere globala a firmelor din TOP 1000, profitul lor net devine numai circa 84 de milioane de euro, iar profitul net al tuturor firmelor din TOP 100, 3,5 milioane de euro, respectiv 71 de milioane de euro pentru TOP 500. Adica o profitabilitate medie de 350.000 de euro pentru firmele din TOP 100, de 168.750 de euro/firma pentru firmele de pe locurile 101-500, respectiv o profitabilitate medie anuala de 26.000 de euro pentru firmele de transport de pe locurile 501-1000, unde se regasesc majoritatea celor care efectueaza transport international ca tractionisti sau transport national.

Asta inseamna ca o firma de transport romaneasca avand flota medie de 5-10 camioane reuseste anual sa agoniseasca bani doar pentru un sfert de camion, astfel ca si-ar putea achizitiona un camion complet o data la patru ani, conditii in care nu se poate spune ca transporturile mai reprezinta o afacere atractiva, ci mai degraba una de supravietuire, pentru oameni total dedicati acestei branse.

Si asta in conditiile in care investitiile sunt enorme. Activele detinute de firmele din TOP 1000 insumau, la finele lui 2013, circa 1,9 miliarde de euro, din care TOP 100 detine aproape jumatate (870.244.065,5 euro).

Firmele de transport din TOP 1000 au cel putin 43.000 de angajati, din care circa 18.000 lucreaza la cele mai importante 100 de firme din Romania.

Cine a pierdut si cine a castigat din transporturi in 2013 veti putea afla din analizele Tranzit pe care le vom publica luna viitoare.