Matei Marilena, Author at Traficmedia

Taxa de drum care intra in vigoare de la 1 iulie 2013 la vecinii maghiari le cam pune capac transportatorilor romani care fac international. Aproape dubla decat in Germania, unde se aplica numai pe autostrazi, taxa de drum maghiara se aplica pe toate drumusoarele din Ungaria, astfel ca nu exista nicio posibilitate de evitare a acesteia.
Desi sistemul nu e inca bine pus la punct si abia se vorbeste de inceperea vanzarii de aparate de inregistrare a kilometrilor taxati, graba cu care autoritatile maghiare instituie taxarea pe kilometru arata clar nevoia guvernului maghiar de a face rost de bani din piatra seaca.

Iar oportunitatea de a fi tara de tranzit este din nou folosita intens de unguri, ca inainte de 2007, cand Romania nu era in Uniunea Europeana si transportatorii romani au finantat dezvoltarea cailor ferate maghiare platind aproape 1.000 de euro pentru fiecare camion care traversa Ungaria si Austria, ca sa fie transportat pe tren pana la granita cu Germania si inapoi. Falimentul Ro-La a venit imediat dupa 1 ianuarie 2007, cand transportatorii romani s-au simtit eliberati din robia autorizatiilor.
La sase ani dupa „eliberare”, guvernul maghiar loveste din nou: taxa de drum de aproape 40 de centi pe kilometru creste costul transportatorilor cu circa 110 euro pe cursa, adica 0,06-0,07 euro/km pana in Germania si inapoi, cum a exemplificat Florentina Munteanu cu ocazia conferintei Tranzit de la Bacau.
Si, cum putini producatori si-au prins in buget o asemenea crestere de pret al transportului si foarte putine contracte de transport prevad cresteri ale tarifului din cauza unor taxe de drum care apar la mijlocul anului, multi transportatori vor fi nevoiti sa suporte din propriul profit noua cheltuiala.
Cei mai afectati sunt transportatorii de la granita de vest, obisnuiti sa lucreze foarte mult la international, si care sunt pusi in conditii de concurenta neloiala fata de colegii maghiari, carora guvernul maghiar le-a promis subventii pentru suportarea mai usoara a taxei de drum, aratand clar ca intentia este de a strange bani la buget, dar de la transportatorii din alte tari, nu de la cei nationali.
Pe langa strangerea de dovezi legate de protejarea propriei piete de transport, APTE 2002 s-a implicat in gasirea de rute alternative, dorind sa propuna transportatorilor romani boicotarea taxei de drum din Ungaria prin ocolirea acesteia. Cum camioanele romanesti fac „grosul” tranzitului prin Ungaria, ocolirea prin Serbia si Croatia ar da o grea lovitura guvernului maghiar, care ar pierde o multime de bani. Tranzitul prin Serbia aduce atat avantaje – posibilitatea de a circula si sambata, si duminica, rute mai scurte – cat si dezavantaje: necesitatea unui regim de tranzit vamal (TIR sau T), trecerea unor frontiere etc. Pentru numarul viitor al revistei Tranzit ne propunem sa verificam costurile pentru fiecare varianta in parte pentru a vedea daca propunerea APTE este suportabila si din punct de vedere financiar.
Turcii si bulgarii se duc oricum tot mai mult prin Serbia, asa incat si pentru o parte din judetele romanesti asta ar putea constitui o optiune. Sau, de ce nu, trenul de la Curtici poate reprezenta tot mai mult o solutie, mai ales ca trafic a inceput sa se formeze deja – sunt trenuri aproape zilnic atat ale H.Essers, cat si ale Ekol – si costurile ajung la niveluri acceptabile.
Pe de alta parte, nu trebuie subestimata intentia guvernului maghiar de a-si favoriza propriii transportatori, ceea ce, daca se intampla, va trebui reclamat la Bruxelles. Iar semnalul a fost deja dat, prin anuntul Waberer’s de a-si retrage flota din Romania.

Saracia si inventivitatea (care la romani, din pacate, se manifesta si in sens negativ) i-au adus pe compatriotii nostri in topul hotilor care actioneaza la nivel european in transporturi. Grupari infractionale formate, sau numai conduse, de romani au fost prinse in intreaga Europa, potrivit datelor comunicate de TAPA (asociatia pentru protejarea bunurilor transportate pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa). In Romania, taierile de prelata sau furturile de motorina sunt frecvent intalnite, cateva grupari infractionale fiind specializate in atacul camioanelor din mers.

O astfel de grupare a fost prinsa anul trecut pe drumul dintre Deva si Arad, cazul fiind prezentat de reprezentantii IGPR in cadrul conferintei Tranzit de la Bacau.

Potrivit comisarului Tiberiu Manea, de la directia investigatii criminale din cadrul IGPR, incepand cu 2011 s-au inregistrat foarte multe furturi din tiruri aflate in mers. In urma unei analize la nivel central s-a reusit documentarea unei grupari infractionale care actiona la nivelul judetelor Hunedoara, Deva si Alba, mai ales in zona Sebes.
Avand in vedere faptul ca furturile erau comise pe raza mai multor judete, iar cei de la serviciile zonale nu puteau sa documenteze si sa probeze foarte bine modul de operare a acestor fapte, a fost necesara implicarea directiei de investigatii criminale. „Majoritatea furturilor a fost comisa asupra unor camioane aflate in tranzit prin tara noastra. Infractorii, deosebit de periculosi, sunt deja la inchisoare o parte, altii deja au plecat in strainatate si opereaza acolo”, a precizat comisarul Tiberiu Manea.
S-a urmarit mult timp daca hotii aveau un informator care stia ce este in camion sau nu.
Furturile se faceau in zona Deva, pe o portiune de circa 20 km in linie dreapta care permitea hotilor sa mentina o viteza constanta in spatele camionului, astfel incat sa nu fie viraje, iar soferul sa nu vada nimic in oglinzi.
S-a reusit probarea furtului de anvelope, tigari, ceasuri si bratari, televizoare, incaltaminte, parte din ele fiind recuperate. Hotii aveau instrumente de taiere, leviere, foarfeci, flex, cu care decupau o „fereastra” in usile camionului. In acest caz, la furturi participau 10 persoane, cu minimum patru autoturisme, toate cu numere de inmatriculare straine sau chiar false. „Fiecare avea rolul sau distinct”, explica Tiberiu Manea modul de operare al gruparii infractionale. „Exista o duba pozitionata pe traseu, un autoturism care mergea primul si verifica traseul, daca e politie sau nu. Tineau legatura pe telefon sau pe statie. Numai dupa aceea doua autoturisme, obligatoriu cu trapa, plecau la treaba. Cel care se apropia de camion era un sofer foarte bun, se lipea practic de camion, al doilea iesea pe trapa, al treilea il tinea cu chingi pe cel care iesea pe trapa si, in functie de tipul camionului, cu prelata sau box, cei din autoturism ii dadeau instrumentele necesare pentru a ajunge la marfa.”
…