Matei Marilena, Author at Traficmedia

Dupa noua ani frumosi de munca intensa, presarati cu numeroase realizari, dar si cateva dezamagiri, am ajuns si la al 100-lea numar al revistei Tranzit. O ocazie numai buna pentru sarbatorit, mai ales ca vine odata cu prima noastra conferinta de transport a anului, cu Sarbatoarea Pastilor, dar si cu nasterea celui de-al patrulea copil al familiei Tranzit: Diana, fetita colegei noastre Cristiana.
Povestea Tranzit a inceput in urma cu mai bine de opt ani, cand presa specializata in transporturi abia se forma. Ideea noastra de a lansa o revista de transporturi a parut multora un act de curaj pana la inconstienta, majoritatea asteptandu-se sa nu scoatem mai mult de sase numere.

Adevarul este ca orice buget pentru lansarea unei reviste trebuie sa cuprinda costurile necesare productiei a sase numere consecutive, in care editorul nu poate ajunge la incasari care sa acopere costurile. Bugetul nostru acoperea doar costurile a doua numere, insa, cu idei noi, bine sustinute, am castigat rapid simpatia si sustinerea multor jucatori importanti de pe piata, care au apreciat inca de la inceput conceptul modern lansat de Tranzit, intitulata „revista afacerii de transport si logistica”. Eram printre putinii care intrezarisera importanta transporturilor specializate si a logisticii ca domenii complementare transporturilor generale de marfuri si am ramas si in prezent, de fapt, singura editura care publica o revista specializata de logistica.
Un pas foarte important in evolutia Tranzit l-a reprezentat invitatia de a face parte din prestigioasele jurii europene “International Truck of the Year”, “International Van of the Year” si “International Bus of the Year”, primita in 2006. De atunci am investit si mai mult in pregatirea noastra tehnica, pentru a fi la inaltimea colegilor nostri europeni la sesiunile de testare a noilor autovehicule comerciale, pentru a putea vota profesionist la alegerea Camionului Anului, Vanului Anului si Autobuzului Anului in Europa. Ne-am bucurat, in mod deosebit, si ca am reusit sa spargem gheata si pe plan international, fiind primele femei acceptate in aceste jurii europene, domeniul tehnic pe vehicule comerciale fiind considerat, de decenii, unul exclusiv masculin. Mai mult decat atat, anul acesta vom organiza la Bucuresti testele europene pentru alegerea Autobuzului Anului, avand onoarea de a-i gazdui pe colegii nostri din juriu si pe producatorii europeni de autobuze care s-au inscris in competitie.
De-a lungul timpului am castigat respectul majoritatii importatorilor si dealerilor de vanuri, camioane, autobuze, echipamente, anvelope, produse petroliere etc. – care isi promoveaza constant imaginea in paginile revistelor noastre. Si tuturor vreau sa le multumesc pentru increderea acordata. Si clientilor de publicitate, dar si numerosilor cititori, fara feed-back-ul carora nu am fi fost motivati sa crestem calitatea articolelor din revista. Pentru un jurnalist nu exista o recompensa mai mare decat sa constate ca informatiile publicate sunt utile cititorilor sau ii determina sa ia decizii importante pentru afacerea lor. Si, din acest motiv, le multumim tuturor celor care ne transmit prin e-mail, prin posta sau la telefon interesul lor pentru aceste subiecte si demonstreaza ca nu scriem in van.
Le multumim tuturor celor care au sprijinit revista si la inceputurile noastre – printre care Afin Leasing, ARTRI, Cefin, EVW Holding si UNTRR – fara de care poate nu am fi ajuns astazi ceea ce suntem.
Personal, le multumesc tuturor colegilor mei, si in mod deosebit Petronelei, Cristianei si Marianei, care mi-au fost alaturi inca de la inceput si care, impreuna cu intregul colectiv de astazi, reprezentam „spiritul” Tranzit.
Lectura placuta in continuare. Noi mergem mai departe.

Pentru a nu aparea probleme de interpretare a diurnei soferilor drept venit de natura salariala, consultantii PricewaterhouseCoopers atrag atentia asupra unui aspect foarte important care trebuie avut in vedere la intocmirea contractului de munca al soferului: cuantumul si conditiile de acordare a diurnei nu pot fi si nu trebuie sa fie determinate de factori de performanta a muncii, ci strict de prevederile legale in vigoare.

Mihaela Mitroi, Partener, Consultanta Fiscala, PricewaterhouseCoopers Romania, explica faptul ca recentele interpretari referitoare la drepturile privind diurna pentru personalul navigant din mediul privat, pornind de la lista restransa de activitati prevazuta de art. 1 din HG 518/1995 (prezentate pe larg in numarul trecut al revistei Tranzit), nu au acoperire.
„Acest act normativ reglementeaza strict drepturile si obligatiile personalului roman trimis in strainatate de catre ministere, administratia publica, institutiile publice in general, pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Pentru agentii economici privati, acest act normativ are numai un caracter de recomandare, un lucru precizat clar la art. 17.”
La fel de clar e si faptul ca in Codul fiscal exista trimiteri la „nivelul legal al indemnizatiilor de deplasare stabilit pentru institutiile publice, dar nu si la celelalte prevederi ale HG 518/1995.
In cazul agentilor economici privati, nivelul legal al indemnizatiilor de deplasare valabil pentru institutiile publice este utilizat ca baza de referinta pentru stabilirea limitei de deductibilitate a diurnelor la calculul profitului impozabil sau al limitei sumelor neimpozabile la nivelul salariatului. Asadar, faptul ca nu toate activitatile salariatilor din mediul privat sunt prinse in lista de la art. 1 din HG 518/1995, valabila pentru activitatile specifice personalului din institutiile publice, este de asteptat si este irelevant pentru problema in discutie.”
Altul este cadrul legal in baza caruia se acorda diurna salariatilor din mediul privat, sustine Mihaela Mitroi. Acesta este dat de Codul Muncii, precum si de contractele colective de munca (la nivel national, de ramura etc).
„Din acest motiv, neacordarea diurnei de deplasare salariatilor aflati in delegare/deplasare pentru soferi, de exemplu, este echivalenta cu negarea dreptului unui salariat la «indemnizatia de delegare», un drept stipulat pentru toti salariatii prin art. 44 alin. (2) din Codul Muncii (Legea 53/2003).
De exemplu, pentru salariatii din activitatile de transport si conexe, dreptul la diurna de deplasare pe perioada delegatiilor in tara si in strainatate este prevazut si de art. 47 si 48 din Contractul Colectiv de Munca unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010.”
Consultantul PricewaterhouseCoopers Romania a mai aratat ca, „din punct de vedere fiscal, tratamentul indemnizatiilor de delegare la nivelul salariatului este clarificat in art. 55 alin. (4) lit. g) din Codul fiscal: aceste drepturi acordate nu sunt incluse in veniturile salariale si nici in categoria celor asimilate si nu sunt impozabile. In ceea ce priveste contributia de CAS, Legea 19/2000 prevede o exceptie specifica la art. 26, conform careia nu se datoreaza CAS pentru diurnele de deplasare si de delegare.”
Regulile general aplicabile privind stabilirea si acordarea indemnizatiei de delegare/diurnei de deplasare ar trebui sa se aplice tuturor salariatilor, deci inclusiv soferilor.
Contractul Colectiv de Munca la nivel de ramura prevede doar un nivel minim, cel stabilit prin actele legislative aplicabile institutiilor publice (HG 518 in cazul deplasarilor in strainatate).
Pentru a nu exista suspiciuni de „abuzuri“ – precizeaza Mihaela Mitroi – nivelul diurnei ar trebui sa fie unul rezonabil, pornind de la definitia diurnei din HG 518, conform careia diurna este destinata acoperirii „cheltuielilor de hrana, a celor marunte uzuale, precum si a costului transportului in interiorul localitatii“.
Chiar daca opinia consultantilor fiscali nu este opozabila deciziei inspectorilor fiscali, argumentarea incorectitudinii unei asemenea masuri este bine de pastrat pentru a evita retratarea si impozitarea retroactiva a diurnelor sau pentru a sustine un proces in instanta constituit impotriva unei eventuale decizii a organelor fiscale.