Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
La începutul lui 2026, Ungaria a fost una dintre țările care au aplicat cele mai mari creșteri ale taxei de drum din Europa. Măsura a venit la pachet cu interzicerea circulației camioanelor străine pe alte drumuri în afara autostrăzilor, ceea ce a făcut ca „nota de plată” pentru multe camioane românești în drum spre vestul Europei să fie destul de piperată.
Impactul cel mai mare în costuri îl simt transportatorii români specializați pe Italia, care mergeau pe „drumurile sudice” până la ieșirea din Ungaria spre Croația, fără taxe de autostradă, și care, de la mijlocul lui ianuarie, s-au trezit că trebuie să meargă mai întâi la Budapesta și apoi, tot pe autostradă, spre Croația.
Astfel, la taxele de autostradă de aproape 80 de euro pe sens, se mai adaugă și circa 40 km suplimentari, care se traduc prin consum și timp suplimentar petrecut de șofer la volan, inclusiv în aglomerațiile care se formează pe M0, centura Budapestei. Cu costurile de motorină suplimentare și timpul pierdut de șofer (cu tot cu camion), deci cu mai puțină productivitate pentru firmă, costurile depășesc cu mult 120 de euro pe dus (deci cam 250 de euro pe cursă dus/întors). În plus, camioanele străine pot folosi doar parcările și stațiile de alimentare cu motorină de pe autostradă, mult mai scumpe decât cele de pe drumurile de interior.
Este Ungaria îndreptățită să oblige toate camioanele străine să circule doar pe autostrăzi? Câtă vreme măsura este impusă de criterii de ordin ecologic sau de nevoia de a evita producerea accidentelor rutiere și câtă vreme aceleași obligații sunt aplicate și camioanelor înmatriculate în Ungaria, da. Dar a verificat cineva aceste condiții?
Este greu de crezut că toate drumurile regionale din Ungaria sunt prea înguste pentru a permite circulația camioanelor sau că peste tot s-au produs în ultimii ani multe accidente sau sunt arii protejate ecologic.
Mai degrabă este lesne de înțeles că interzicerea circulației străinilor în afara autostrăzilor este determinată de intenția clară de a colecta mai mulți bani la buget.
Teoretic, măsura nu este discriminatorie, deoarece și camioanele locale au interdicție de circulație pe foarte multe drumuri naționale și nici nu au voie să meargă în paralel cu autostrăzile, dacă nu cumva au sediul pe undeva prin localitățile din zonele rurale sau dacă nu cumva încarcă/descarcă prin zone aflate la drumurile regionale. Însă, după cum ne-au obișnuit vecinii unguri în trecut, când se aplicau taxe de drum și transportatorii unguri primeau tot felul de deduceri astfel încât taxa să se aplice, în realitate, doar străinilor, ne este greu să credem că vreun transportator din țara vecină este cu adevărat amendat pentru că nu merge pe autostradă. Pe când orice camion străin deviat este o victimă sigură a controlului și a sancțiunii aferente.
Ultimele date oficiale găsite pe internet arată că, în 2024, 99% din sancțiunile acordate de polițiștii unguri în trafic sunt luate de șoferi străini (ce bine ar fi dacă ar lua aminte și conducerea ISCTR la exemplul statului vecin!), astfel că suntem aproape siguri că niciun șofer maghiar nu a luat vreo amendă pentru că a circulat cu camionul pe alte drumuri decât autostrăzile.
Şi dacă unii transportatori adună pierderi de câteva zeci de mii de euro pe lună – dacă au și flote ceva mai mari – doar din taxele de drum din Ungaria și consumul suplimentar pe care nu le pot încă trece în contul clienților până la noi negocieri, funcționarii MAE și ai Ministerului Transporturilor ar trebui să fie conștienți că pierderea nu e numai în buzunarele transportatorilor, ci și a statului român. Şi asta nu numai pentru că transportatorii vor face mai puțin profit și vor plăti impozite mai mici, ci pentru că investitorii au un motiv în plus să aleagă Ungaria în defavoarea României: costurile de transport mai mici. De parcă ajutoarele de stat oferite de Ungaria, alături de scutirile de taxe și impozite pe mai mulți ani, nu ar fi fost suficiente!
Niște analize serioase și investigații ale situațiilor de discriminare comandate de asociațiile de transportatori ar ajuta la pledarea cauzei cărăușilor români, care au plătit Ungariei cu vârf și îndesat nu numai înainte de intrarea în UE, când erau obligați să se încoloneze pe tren până la ieșirea din Austria, ci și după aceea, când au finanțat construcțiile de autostrăzi cu taxele și amenzile plătite în număr prea mare pe teritoriul Ungariei.
În 2023, Uniunea Europeană a alocat pentru sănătate aproximativ 1.720 miliarde de euro, echivalentul a 10% din PIB-ul UE, potrivit datelor Eurostat.
În perioada 2014–2023, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a cheltuielilor de sănătate pe cap de locuitor din UE: +155,6%, potrivit unei analize Business Forum bazate pe date Eurostat.
La nivelul întregii Uniuni, cheltuiala medie de sănătate per locuitor a crescut de la 2.668 euro în 2014 la 3.835 euro în 2023, ceea ce înseamnă o majorare de 43,7% în nouă ani.
În aceeași perioadă:
La polul opus, Suedia consemnează o creștere de doar 15,2% în perioada 2014–2023, ceea ce ilustrează contrastul dintre țările „vechi” ale UE, cu sisteme mature și bine finanțate, și statele din Europa Centrală și de Est, aflate încă într-un proces accelerat de recuperare.
România cheltuie puțin, chiar și după creșterea spectaculoasă
Dacă ne uităm la ponderea cheltuielilor de sănătate în PIB, imaginea se schimbă semnificativ.
În 2023:
Cu alte cuvinte, chiar dacă România are cea mai mare creștere procentuală per capita, raportat la PIB rămâne în zona inferioară a Uniunii. Creșterea cheltuielilor s-a produs pornind de la un nivel foarte redus, iar efortul bugetar – ca pondere în economie – rămâne modest comparativ cu standardele vest-europene.
Nivelul absolut al cheltuielilor: România încă la mare distanță de media UE
Un alt indicator esențial este valoarea absolută a cheltuielilor pe cap de locuitor.
Conform profilului de sănătate al României realizat de Comisia Europeană și OECD, în 2021:
Un alt raport bazat pe „Health at a Glance: Europe 2024” menționează că Germania cheltuie în jur de 5.300 euro per persoană pe an, de circa trei ori mai mult decât România, Bulgaria și alte state cu venituri mai mici.
Prin urmare, chiar dacă ritmul de creștere este impresionant, România rămâne, ca nivel absolut, în partea inferioară a clasamentului european.
De ce crește atât de mult cheltuiala sanitară în România?
Explicația pentru dinamica ridicată a cheltuielilor per capita în România este mai degrabă structurală decât spectaculoasă:
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit