În timp ce Comisia Europeană promite simplificarea regulilor de pe piața muncii din UE, viitoarele modificări legislative ar putea duce, dimpotrivă, la o povară administrativă sporită și la pierderi financiare importante atât pentru transportatori, cât şi pentru şoferii detaşaţi transnaţional. Este vorba despre modificările propuse la regulamentele privind coordonarea sistemelor de securitate socială (nr. 883/2004 și 987/2009), aflate în prezent în discuție în cadrul negocierilor tripartite europene.
În pofida semnalelor de alarmă trase de Asociația Angajatorilor din Transport și Logistică din Polonia, care a semnat o scrisoare comună cu alte 8 asociaţii patronale din Polonia, Cehia, Slovacia şi Slovenia, Ministerul polonez al Familiei, Muncii și Politicii Sociale, la fel ca şi Ministerul Muncii din România subliniază că reglementările nu sunt încă finalizate, iar discuțiile continuă.
Totuși, lipsa de transparență a negocierilor – considerate confidențiale – alimentează îngrijorarea în rândul companiilor de transport, mai ales că experiențele anterioare, precum Pachetul Mobilitate I, au arătat că industria transportului rutier este vulnerabilă în fața unor schimbări cu impact profund.
Ce se negociază, de fapt?
Potrivit polonezilor, noua definiție propusă pentru „sediul companiei” este una dintre cele mai controversate prevederi. Potrivit avocatului Bartosz Majerski, aplicabilitatea legislației sociale ar urma să fie determinată nu după locația juridică a firmei (locul de inregistrare al firmei), ci după cifra de afaceri generată într-un anumit stat membru. Cu alte cuvinte, o firmă est-europeană care operează preponderent în Germania ar putea fi obligată să aplice reglementările germane de securitate socială pentru angajații săi.
Aceasta ar însemna:
- înregistrarea anuală a șoferilor la instituții de securitate socială din mai multe state UE;
- noi obligații de raportare și birocrație suplimentară;
- adaptarea la reguli diferite pentru contribuții și prestații;
- pierderi pentru sistemul român de pensii (CNPP), în favoarea instituțiilor străine.
Numai în România sunt peste 200.000 de şoferi care lucrează în transportul internațional (faţă de aproape 500.000 de șoferi în Polonia). Pentru acești lucrători mobili, aplicarea mai multor regimuri naționale de securitate socială ar crea haos administrativ, iar pentru firmele de transport – costuri operaționale crescute și competitivitate redusă.
ZUS, instituția poloneză de asigurări sociale, se delimitează de conținutul negocierilor, precizând că nu are acces direct la discuțiile politice dintre statele membre și Parlamentul European, în timp ce în România CNPP declară, prin intermediul Ministerului Muncii, că negocierile sunt secrete şi că nu se poate vorbi în spaţiul public despre discuţii până la aprobarea acestora. Cu alte cuvinte, nici instituțiile naționale nu pot garanta, în acest moment, protecția intereselor companiilor și lucrătorilor.
Ministerul Muncii asigură că va apăra interesele antreprenorilor polonezi și că va încerca să limiteze efectele negative ale noii legislații. În același timp, acesta recunoaște că analiza impactului financiar este încă în desfășurare, fără estimări oficiale publice.
Totodată, guvernul polonez își exprimă, în cadrul Președinției rotative a UE, îngrijorarea că piața comună a fost sufocată de birocrație și cere simplificarea procedurilor, nu adăugarea de noi bariere. Şi dacă, pe surse, europarlamentarii români susţin că este greu de crezut că propunerea de modificare a Reg. 883 va trece până la 30 iunie 2025, nimic nu este sigur referitor la susţinerea Danemarcei, care urmează la preşedinţia rotativă a UE, mai ales că se ştie că Danemarca a fost unul dintre statele care au susţinut necondiţionat Pachetul Mobilitate I.
Deși oficial „nimic nu este încă decis”, direcția în care merg negocierile ridică semne de întrebare serioase privind viitorul transportului rutier internațional în UE. Dacă noile reguli vor impune fragmentarea contribuțiilor sociale, firmele est-europene vor fi puse în fața unor costuri administrative și fiscale greu de suportat.
Așa cum a fost cazul și cu Pachetul Mobilitate, consecințele se vor vedea cel mai clar în buzunarul șoferului și în marjele de profit ale transportatorului.
În lipsa unei abordări echilibrate și pragmatice, noile reguli riscă să transforme piața unică a UE într-un labirint birocratic, în care libertatea de a presta servicii transfrontaliere va fi mai degrabă o iluzie decât o realitate economică.
Până atunci, Casa Naţională de Pensii avertizează asupra importanţei obţinerii certificatului A1 pentru şoferii detaşaţi, care acum se poate obţine şi după depunerea online a documentelor solicitate. În ce condiţii se acordă angajaţilor detaşaţi formularul A1 care atestă plata asigurărilor sociale într-un anumit stat, vom explica în cadrul conferinţei Tranzit de pe 12 iunie de la Suceava.
