Consiliul Judetean Cluj are cel mai mare buget din tara dupa Bucuresti, si datorita fondurilor europene atrase, iar jumatate din bani sunt orientati spre investitii, asa cum declara presedintele sau. In judet exista opt infrastructuri de afaceri de tip parc industrial, din care cinci private si trei publice, patru avand si titlu de parc industrial: Tetarom 1, 2 (in Cluj-Napoca, ambele ocupate in intregime) si 3 (la Jucu, ocupat in proportie de 50% dupa plecarea Nokia si sosirea De Longhi si Bosch) si Arc Parc Dej. Iar traditia economica si culturala a zonei, precum si pozitia sa geografica si legaturile la infrastructura nationala, fac ca judetul sa fie in continuare interesant pentru noi investitori.
Constructia Tetarom 1, de 32 ha, a inceput in 2003 si s-a incheiat in 2005, Tetarom 2, de 12 ha, a fost realizat integral in 2006, iar Tetarom 3, de 154 ha, a inceput in 2007. Ele au avut ca primi investitori firmele Energobit, Emerson, respectiv Nokia, iar in prezent sunt in total 19 firme care au cesionat teren si 53 care au inchiriat birouri si suprafete de productie. Asta in conditiile in care, in ultimul timp, din cauza crizei economice, unele companii (avand obiecte de activitate diferite, de la IT la productia de telefoane mobile) s-au retras, exemplul cel mai notoriu fiind Nokia. Firmele ramase au realizat in total investitii de circa 250 de milioane de euro, iar in prezent, dupa retragerea producatorului de telefoane mobile (care nu a avut mai mult de 1.000 de angajati), ofera circa 3.000 de locuri de munca, la care se vor adauga 3.000 datorita noilor investitii din Tetarom 3, ale De Longhi si Bosch.
De curand, CJ Cluj a inceput, in colaborare cu primaria Feleacu, lucrarile la Tetarom 4, un parc neconventional (nu industrial) care include un parc logistic – primul de acest fel din judet – si un spatiu pentru producerea de energie neconventionala pentru Tetarom 1, 2 si 3, dar si pentru vanzare catre terti. Tetarom 4 va necesita o investitie de peste 10 milioane de euro fara TVA, va fi construit in 24 de luni si va avea 278.022 m2 de teren de inchiriat, 347.473 m2 pentru celule solare, hala cu suprafata utila de 3.131,6 m2 si birouri de 637,4 m2.
In afara de aceste parcuri realizate din bugetul CJ Cluj – care, si datorita fondurilor europene atrase, este cel mai mare din tara cu exceptia Bucurestiului, si din care jumatate merge spre investitii – autoritatile sprijina si operatorii privati, unii dintre ei aratandu-se interesati de Dej si de Huedin. "Huedinul este tentant deoarece e aproape de aeroport si de frontiera de vest si are mana de lucru cu experienta. Dar, acum doi ani, cand a venit potentialul investitor, nu avea gaz. Acum orasul se leaga la reteaua de gaz deoarece, desi nu avem teren acolo, vrem sa sprijinim dezvoltarea oricarui centru din judet", explica presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise.
Traditia culturala si economica atrage investitii
Firmele care investesc in parcurile administrate de CJ Cluj beneficiaza de facilitatile permise de legislatia romaneasca si europeana, care se refera la cuantumul chiriilor, posibilitatea achizitionarii terenurilor si urgentarea avizelor, documentatiilor s.a., asa cum declara Alin Tise. Iar Bosch asteapta sa primeasca in curand ajutorul de stat pentru marii investitori pe care l-a solicitat.
La acestea se adauga infrastructura de transport aero-feroviaro-rutiera, avantajele centrului universitar si cele care decurg din valoarea economica si culturala a Clujului si din pozitia geografica favorabila in relatia cu vestul Europei.
Ceea ce ne intereseaza pe noi este dezvoltarea generala si echilibrata a judetului. Or, in acest sens, atragerea de noi investitii reprezinta o prioritate si de aceea am incercat sa crestem gradul de atractivitate a zonei inclusiv prin dezvoltarea si extinderea sistemului de parcuri industriale pe care le detinem si prin modernizarea infrastructurii. Toate acestea ne pun in situatia de a avea cel mai mare buget dintre judetele Transilvaniei, buget in care cheltuielile pentru investitii au crescut semnificativ, in special in ultimii doi ani, explica Alin Tise.
Printre proiectele derulate in prezent se numara constructia noii piste la 3.500 m pentru aeroportul international din Cluj-Napoca si modernizarea a peste 700 km de drumuri judetene, in conditiile in care in ultimii 20 de ani in judet s-au asfaltat doar 65 km.
In afara de atragerea de investitii si crearea de locuri de munca, prioritara este si asigurarea unei stabilitati economice in zona, drept pentru care "ne dorim ca lucrurile pe care le construim sa dureze si sa fie stabile, altfel nu putem creste cu adevarat nici nivelul de trai al oamenilor, nici forta economica a zonei. Iar parcurile industriale dau practic tonul la ritmul general al economiei judetului".
Nokia, regretata, dar nu de neinlocuit
Plecarea Nokia nu a adus pierderi bugetului local, ci national, asa cum declara presedintele CJ Cluj, care recunoaste faptul ca "nu ne-a convenit aceasta decizie si credem ca Nokia a gresit plecand de aici si pastrandu-si centrul de productie din Ungaria, deoarece acolo situatia economica e mai rea decat in Romania".
Negocierile cu alte companii nu au demarat odata cu anuntul de retragere, ci tin de strategia CJ si se poarta tot timpul, ceea ce a facut ca locul lasat gol de Nokia sa fie foarte repede ocupat de alte investitii, chiar mai mari. De Longhi, care a preluat halele Nokia de la Jucu, va investi peste 30 de milioane de euro, si Bosch, 77 de milioane de euro, un record pentru piata noastra. Iar cele doua companii au solicitat sa li se pastreze spatiu suplimentar, pentru a veni aici si furnizorii lor de componente. "Si aceasta vara va aduce, cu siguranta, cel putin un nou investitor puternic in parcurile noastre", promite Alin Tise.
Parcurile private, mai mult parteneri decat competitori
In ceea ce priveste parcurile private din Cluj, presedintele CJ nu se arata deocamdata intimidat de concurenta din partea lor, deoarece "acolo sunt putine terenuri, transformate de dezvoltatori in parcuri, dar fara o viziune coerenta, care sa presupuna niste etape. Noi investim milioane de euro in reabilitarea infrastructurii, drumurile sunt asfaltate ca in occident, iar sistemele de alimentare electrica si cu gaz sunt moderne."
In plus, si daca parcurile private se dezvolta, asta nu poate fi decat foarte bine pentru Cluj, pe care Alin Tise il vrea transformat intr-un hub, drept pentru care se ia in calcul inclusiv privatizarea parcurilor din administrarea CJ.
Doar 15% teren liber in Zona Industriala Reif
O alta zona industriala din Cluj, de data aceasta privata, este cea de la Campia Turzii, apartinand companiei germane Reif, care a facut primii pasi in Romania in 2005, la cererea unui client din domeniul auto interesat sa investeasca la noi. Constructia a inceput in 2007 si a fost finalizata in 2011. Terenul de 44 ha apartine in intregime Reif si din el se vand parcele, iar cele doua strazi, A si B, vor fi preluate de primaria orasului, care se va ocupa si de intretinerea lor.
Infrastructura este moderna si de calitate, iar legaturile rutiere si feroviare sunt si ele foarte bune si, alaturi de pozitia favorabila in centrul Transilvaniei, intr-o zona cu traditie economica, si de forta de munca bine pregatita, datorata apropierii de doua orase mari, Cluj-Napoca si Turda, constituie un motiv suficient pentru un posibil investitor sa vina la Campia Turzii, asa cum considera Andreas Huber, director general Reif Infra. "Daca ne uitam la concurentii din zona, suntem multumiti de calitatea parcului nostru, deoarece avem doua sisteme de canalizare foarte moderne, pentru apa de ploaie si apa reziduala, avem retele moderne si rezistente de energie, ceea ce pentru investitori e foarte important in ziua de azi, iar pentru unitatile de productie care consuma mai multa energie Reif Construct elaboreaza solutii individuale. In plus, clientii nostri nu vor avea costuri suplimentare cu intretinerea strazilor, asa cum se intampla in alte parcuri."
Primul client a fost Heco, un prelucrator german de metale, care a venit chiar cand nu era nimic construit, "pentru ca ne cunostea si avea incredere in Reif". Iar pana in prezent s-a vandut circa 85% din suprafata unor investitori din Germania, Romania, Belgia, Italia sau Spania. Si pe masura ce au venit aici au atras si alte firme, iar zona a devenit tot mai interesanta, desi "nu suntem ieftini, pentru ca si noi am investit mult aici: circa sapte milioane de euro fara teren, numai pentru infrastructura. Pe de alta parte, potentialii investitori viziteaza mai multe zone din Romania, dezvoltatorii le promit multe la pret mic, ceea ce intr-un fel ne dezavantajeaza. Insa noi stim ce oferim, ne bazam pe asta si atragem atentia asupra faptului ca, atunci cand cumperi ieftin, poate vei avea de investit mai mult dupa aceea pentru infrastructura, racorduri etc."
Directorul general Reif Infra considera ca principala prioritate a companiei este vanzarea tuturor parcelelor ramase la Campia Turzii, vanzare care depinde de situatia economica, de investitori, de negocieri si de alte aspecte, cum ar fi flexibilitatea in a oferi exact suprafata de care are nevoie cineva, si care scade pe masura ce raman mai putine parcele. In orice caz, numarul posibililor investitori, care a fost mai mic pe fondul crizei economice, este mai incurajator acum, in special datorita legaturilor cu Camere de Comert si de Afaceri sau cu firme din Germania. "Iar clientii vin uneori singuri spre noi, vazand cum a progresat aceasta zona."
Cu o cifra de afaceri la noi in tara de 15 milioane de euro in 2011, realizata cu 65 de angajati, compania vede in continuare posibilitati de crestere aici, chiar daca strategia ei nu vizeaza in mod traditional extinderea spre alte piete decat cea de origine: Romania este singura in care a investit.
Incep lucrarile de constructie a parcului industrial Turda
In primavara acestui an va incepe si constructia unui parc industrial privat la Turda, asa cum declara viceprimarul localitatii, Mircea Irimie. Ideea a aparut acum trei ani, cand o companie straina a cumparat mai multe terenuri in apropierea zonei industriale, le-a unit in 85 ha si a vrut sa ridice un parc logistic cu 84.000 m2 de hale, 300 de andocari de camioane si 300 de locuri de parcare, cu toata infrastructura aferenta, acces, drumuri etc. Dar, desi obtinuse sprijin din partea Consiliului Local si PUZ-uri, compania a decis sa amane investitia, din cauza crizei economice, pana ce piata s-ar fi echilibrat din nou. Iar in 2011 a revenit, insotita de reprezentantii grupului Graells&Llonch, care a construit si parcul industrial Prejmer din Brasov, unde acum sunt circa 3.000 de angajati. De data aceasta nu se doreste statutul de parc logistic, ci industrial, dar in care se vor putea desfasura si activitati de import/export sau distributie. "Iar noi ii sprijinim, le facilitam urgentarea obtinerii avizelor, certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire, pentru ca ne intereseaza sa atragem investitii si sa se creeze locuri de munca", afirma viceprimarul orasului.
Asa cum declara initiatorul proiectului, investitia totala va fi de aproape 150 de milioane de euro, iar darea in functiune se va face in etape, prima dintre ele urmand sa fie finalizata intr-un an. "Daca va merge ca la Prejmer, vom fi foarte multumiti, iar numarul de locuri de munca pe care dezvoltatorul parcului estimeaza ca le vor crea aici clientii, circa 1.000, este fantastic."
Traditia industriala si forta de munca pregatita, atuurile principale
Investitiile semnificative facute pana acum in Turda, de peste 100 de milioane numai in ultimii ani, fac ca somajul in zona sa fie mai mic decat in alte orase din tara. Ultima dintre ele este reprezentata de centrul logistic Kaufland, cel mai mare din Europa de Est, dar inainte au fost depozitul Rewe, supermarketurile Lidl, Billa, Penny Market, Kaufland sau mall-ul Solaris – care a trecut si printr-o perioada dificila, dar a incheiat un contract cu Metro si se redreseaza. Iar in aceasta primavara incep lucrarile de constructie a unei fabrici de componente SMURD, unde se vor crea circa 250 de locuri de munca, pe langa cele 30 care exista deja intr-un centru similar din Gilau. Tot in Turda, Ambient a cumparat un spatiu mare pentru depozit, dar de curand l-a vandut catre Dedeman.
In afara de sprijinul pe care, in limitele prevazute de lege, este dispusa sa-l acorde primaria, pentru a incuraja crearea de locuri de munca, firmele care vin la Turda beneficiaza din start de un avantaj important, acela ca impozitele pe cladiri si terenuri au fost pastrate la nivelul minim permis de lege.
La decizia firmelor de a investi in zona si de a contribui la pozitia puternica pe care orasul o ocupa deja pe harta economica a Romaniei contribuie si traditia industriala "fantastica", datorita careia "oricine vine aici gaseste forta de munca bine pregatita, calificata in mai multe domenii: ceramisti, sticlari, strungari, frezori, sudori s.a. Suntem cel mai mare producator si exportator de ceramica din Romania, avem trei fabrici care vand in 24 de tari izolatori de joasa/medie/inalta tensiune, Saint-Gobain a cumparat la Turda fabrica Batec, Gypsum a construit o fabrica de rigips si mai vrea sa investeasca intr-una de produse abrazive", explica viceprimarul Mircea Irimie.
Aceasta veche platforma industriala invita multi alti investitori. In plus, e usor de construit in zona sau in vecinatate, deoarece exista apa, canalizare, cale ferata, deci nu trebuie sa aduci utilitatile de la mare distanta. Iar pretul terenului nu e la fel de mare ca intr-o resedinta de judet.
Parcurile industriale proprii, apanajul oraselor mari
In ceea ce priveste posibilitatea ca primaria Turda sa aiba propriul parc industrial, asa cum se intampla in unele orase, viceprimarul explica faptul ca, pentru localitatile mai mici, acest lucru este imposibil, deoarece nu sunt fonduri la nivelul unei resedinte de judet. "Primaria Cluj-Napoca are buget foarte mare comparativ cu Turda, deoarece acolo sunt sediile a 80-90% din marile companii din zona, acolo platesc impozit pe profit, TVA si obligatii salariale. Acolo e si Consiliul Judetean, care probabil isi investeste circa 80% din buget in Cluj-Napoca si imprejurimi. Acum, de exemplu, incep lucrarile la Tetarom IV si la Spitalul Clinic Judetean de la Floresti. Acolo exista Prefectura, care poate debloca fonduri in situatii de criza."
Investitii in pas cu vremurile
Asta nu inseamna ca municipalitatea din Turda nu deruleaza investitii importante: in acest mandat a atras 150 de milioane de euro din fonduri europene si guvernamentale, pe diferite axe, si nu a participat decat cu cofinantari sau cheltuieli eligibile. Anul trecut se ajunsese ca, in anumite perioade, sa fie si 120 de santiere deschise in oras, iar Mircea Irimie este de parere ca, in acest ritm, Turda va ajunge in patru ani un oras cu adevarat european si se va relansa economic, mai ales ca loc mai este: mai sunt disponibile 19 ha la fosta Uzina Chimica si 19 ha la fabrica de carbura de siliciu Casirom, iar din fabrica de sticla – singura din Romania care intr-adevar produce sticla – mai functioneaza 15%. In total, in zona industriala mai sunt peste 100 ha pentru investitii viitoare, iar una din companiile care s-au aratat interesate in ultima vreme sa vina aici este Ford, cu o sectie de componente auto.
Bugetul local al Turdei nu a scazut pe fondul crizei economice, dar viceprimarul localitatii este de parere ca in urmatorii ani trebuie o redistribuire a banilor, pentru ca municipalitatile locale sunt vaduvite. Si nevoie de investitii este pentru ca orasele romanesti sa se ridice la nivelul impus intr-un stat membru EU si pentru ca drumurile, care au fost construite pentru un trafic mai scazut si un tonaj mai mic, sa se adapteze cerintelor actuale legate de mobilitate.
Si in Turda sunt proiecte legate de drumuri, dar Mircea Irimie se mandreste mai ales cu cele de mediu, pentru care s-au accesat peste 100 de milioane de euro din fonduri europene si guvernamentale, fapt care plaseaza orasul pe locul trei in tara in acest domeniu. Banii au mers la extinderea si modernizarea retelei de apa potabila si menajera, decontaminarea unui site istoric de 10 ha (primul program-pilot de acest fel din Romania), anveloparea a 25 de blocuri, modernizarea parcului central, dezvoltarea zonelor de agrement si turistice s.a.
