In conditiile in care regulile de transport in Uniunea Europeana sunt tot mai stricte, pentru a putea supravietui si a se feri de amenzi, companiile de transport din Romania ar trebui sa aiba proceduri scrise foarte bine definite si in acord cu legislatia din Romania si specialisti care sa cunoasca legislatia si, evident, sa colaboreze cu un avocat. Avocatii invitati la Suceava – Alexandra Jivan si Adrian Mihaita Pui – au recomandat citirea cu atentie a documentului de inspectie fiscala inainte de semnare, deoarece, in cazul unui control, autoritatile fiscale scriu in mare ce au retinut din ce au spus reprezentantii firmei de transport si se folosesc de aceste notite in instanta. Reprezentantii firmelor de transport ar trebui sa aiba o atitudine proactiva in cazul unui control fiscal, sa exprime opinii, sa fie alaturi de contabilii sau avocatii firmei, sa spuna daca nu sunt de acord cu ceva si sa solicite mentionarea in scris a dezacordului.

Cu ocazia conferintei Tranzit de la Suceava, avocata Alexandra Jivan (Jivan Lawyers) a explicat ca tara noastra este singura din UE care face diferenta intre delegare si detasare, in timp ce in celelalte state se vorbeste doar de detasare. Daca in cazul delegarii angajatul ramane sub „cupola” angajatorului initial, la detasare drepturile se muta catre cel unde este detasat. Iar detasarea transnationala este atunci cand angajatul pleaca din Romania intr-un alt stat membru sau din alt stat membru in Romania cu un angajator de munca temporara care plaseaza angajati intr-un alt stat. „In acest caz e important sa discutam despre clauza de mobilitate, formular A1 si diurna. Clauza de mobilitate este foarte importanta deoarece in transporturi soferul ar trebui sa lucreze pe teren sau ca lucrator mobil, raportat la insasi natura activitatii de transport. Cu toate acestea, se foloseste de mult timp un artificiu pentru a putea da soferilor diurna, care nu este impozabila. Astfel, firmele mentionau in contract ca locul desfasurarii activitatii soferului este la sediul firmei si acesta era delegat catre tarile unde erau incheiate contracte de transport. Pentru ca schimbarea locului de munca si plata diurnei se poate face numai prin delegare sau detasare. Asta spune articolul 42 din Codul Muncii si articolul 46 din Codul fiscal. Solutia era deci sa se incheie acte aditionale la contractul de munca, numai ca era foarte greu sa le semneze soferul pentru ca soferii uneori nici nu trec pe la sediul societatii. Asadar, era greu sa obtineti semnatura lui pe respectivul act aditional. Sa spunem totusi ca se indeplinea si acest lucru, tocmai pentru ca, daca vorbim de clauza de mobilitate, nu mai vorbim si despre diurna.“

Formularul A1 certifica plata contributiilor sociale in tara
Rolul formularului A1 este de a atesta acordarea de contributii sociale in Romania pe o perioada de delegare de 12 luni sau de 12 luni plus inca 12. In practica, dupa obtinerea formularului, desi vorbim despre delegare, nu despre detasare, se suspenda contractul de munca al soferului si se face inregistrarea suspendarii in REVISAL. Mai mult, chiar si in caz de detasare, articolului 52 lit. d din Codul Muncii mentioneaza: „contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului“. Alexandra Jivan a explicat ca, desi acest „poate fi“ ar putea fi considerat ca o optiune, ITM a interpretat ca, de fapt, este o obligatie. Atunci, daca dumneavoastra faceti o detasare, se suspenda contractul individual de munca si toate celelalte lucruri conexe pentru soferul respectiv. In acest context, cum nu este greu sa obtineti A1, delegarea este cea mai simpla varianta, putand chiar sa justificati de ce nu se impune suspendarea contractului.
In plus, nici formularul A1 si nici legislatia nu prevad o perioada minima in care un sofer sa fie delegat sau detasat in strainatate si sa nu necesite A1. Prin urmare, daca va pleaca un angajat si pentru o zi, trebuie sa ii obtineti formularul A1, pentru care este nevoie de o documentatie extinsa.“
Alexandra Jivan a explicat ca a avut un client din Romania, al carui contabil se ducea periodic la compania-mama din Italia pentru a da raportari manageriale si pentru a stabili strategii de marketing. Au venit autoritatile de control si au intrebat de ce persoana delegata nu are formularul A1, iar raspunsul a fost acela ca fisa postului lui nu spune ca acesta ar trebui sa faca demersuri pentru buna administrare a companiei, prin urmare nu a avut nevoie de A1 si a trecut cu bine de controlul respectiv. Daca insa ar fi vorba despre managerul general, situatia nu ar mai fi aceeasi, pentru ca astfel de activitati tin de fisa sa de post si deci vorbim despre o delegare. „Dar ni s-a parut interesanta decizia curtii de apel Ploiesti din 2010, care spunea ca, pentru situatia trainingurilor, cum este situatia in care soferii companiei sunt trimisi in strainatate sa invete, de exemplu, cum se face consumul economic, nu vorbim despre o delegare, pentru ca ei fac ceva ce excede fisei postului lor. Interesant este si faptul ca cei de la DJFPT au spus ca perioada de delegare nu poate fi mai mare de 60 de zile conform articolului 44 din Codul Muncii.“ Acest articol precizeaza ca delegarea se poate prelungi cu acordul angajatului cu perioade succesive de cel mult 60 de zile. „In cazul nostru existau acte aditionale, dar autoritatile de la Timisoara au spus ca o delegare se poate face numai pentru 120 de zile, ceea ce este complet fals. Noi am justificat asta prin faptul ca articolul 44 a fost modificat in 2011 prin legea 40 si ca precizarea de 60 plus 60 de zile era in forma initiala a legii. Iar forma actuala a legislatiei da posibilitatea angajatorului sa faca un astfel de demers pe mai mult de 120 de zile. Mai mult, vointa legiutorului indicata in expunerea de motive la lege releva ca isi doreste flexibilizarea pietei muncii si intelege nevoia societatilor de a continua un proiect care se intinde pe o perioada mai lunga de timp. Dar de la Timisoara nu am obtinut decat raspunsuri prin care ne citeaza art. 44 din Codul Muncii. In concluzie, recomandarea noastra este sa indicati in contractul individual de munca locul activitatii soferului ca fiind sediul angajatorului. Se va tine insa cont ca acesta este un artificiu ce lasa loc de intepretare in cazul firmelor de transport, unde natura activitatii chiar este una mobila, daca interpretam strict in litera legii. Or, in acest caz nu se mai poate acorda diurna. Astfel, alternativa practica este cea de incheiere a unor acte aditionale de delegare, cu sublinierea inca o data a dezavantajului acestui risc fiscal si a necesitatii intocmirii unei documentatii excesive pentru obtinerea documentului A1.“

Cele mai multe controale sunt in Belgia si Olanda
Un alt caz prezentat de Alexandra Jivan a fost cel al unei companii de transport din Romania care facea transporturi in Olanda, iar autoritatile de acolo au aplicat o amenda pe motiv ca diurna nu ar trebui inclusa in salariul minim. „Ei se bazau pe faptul ca exista o lege speciala in Olanda care spune ca diurna poate fi inclusa in salariul minim (nu ca este inclusa), ceea ce i-a condus pe ei la concluzia ca nu ar trebui inclusa. Deci o chestiune care noua ni se parea foarte clara (adica diurna este expres inclusa in salariul minim) se pare ca nu este interpretat asa si in Olanda. Din experienta noastra, Olanda si Belgia sunt principalele tari unde autoritatile vin in control.“
Tot autoritatile din Olanda au spus ca nu se poate acorda diurna pentru o perioada mai lunga de 120 de zile, asa ca au reincadrat sumele acordate sub forma de diurna peste acest termen in venituri salariale si au obligat respectiva companie sa achite contributii sociale retroactiv din ultimii cinci ani. „Am adus acelasi tip de argumente ca in speta antementionata si situatia a avut final fericit. Atentie si la temeiurile de drept invocate de autoritatile fiscale care vin in control. Exista cazuri si la Curtea Europeana de Justitie in care aceasta a decis ca Codul muncii nu se substituie Codului fiscal si nu poate fi temei pentru obligatii fiscale suplimentare. Asa ca aveti grija, cand primiti o decizie fiscala de impunere, la ce scrie acolo. Daca scrie ca diurna se reincadreaza in venit salarial bazat pe legislatia muncii, acesta este motiv de contestare.“
Alt caz interesat e cel al unei societati care a emis un ordin de delegare care nu cuprindea anumite elemente punctuale, respectiv nu avea indicat CNP-ul angajatului. Autoritatile care au venit in control au spus ca respectivul document nu este valabil. Aici, Curtea de apel Bucuresti a spus ca, intr-adevar, Codul muncii spune care sunt elementele obligatorii, dar lipsa CNP-ului nu invalideaza documentul respectiv deoarece este foarte clar ce au vrut sa reglementeze partile si despre cine este vorba.

Cursele pe intern sunt importante pentru a justifica acordarea diurnei
De asemenea, avocata Alexandra Jivan a sfatuit companiile din Romania, pentru a nu fi considerate „letter-box company“, sa aiba o activitate semnificativa si in tara lor de origine, deoarece tot mai multe au o activitate preponderent in statul de origine al clientului sau al companiei-mama. „In cazul controlului unei companii, autoritatea fiscala din Brasov a verificat inclusiv anuntul de recrutare a soferilor si a constatat ca acolo scria ca soferii respectivi urmau sa isi desfasoare activitatea in Germania. Prin urmare, cei din Romania nu faceau decat sa angajeze personal pentru firma mama, care era si unicul lor client, iar pe soferi nu ii vedeau decat la angajare si eventual la semnarea actelor aditionale de delegare. Or, acest lucru este extrem de problematic pentru ca exista niste criterii de evaluare a locului prestarii activitatii, care se gasesc si in normele metodologice de aplicare a Legii 16 si in art 4. din Directiva 66/1997. De indeplinirea acestor criterii depinde faptul ca vorbim sau nu de o delegare/detasare din Romania catre un client extern (chiar daca e firma mama), sau de o simpla «letter box company». Legiuitorul spune ca aceste criterii de evaluare sunt doar exemple si ca neindeplinirea unora sau a mai multora dintre ele nu conduce la concluzia ca nu vorbim despre o delegare. Totusi, trebuie avute in vedere de catre societatile de transport si insistam asupra faptului ca transportatorii care au o societate-mama si lucreaza doar pentru ea pot fi usor considerate «letter box company». Asa ca atentie inclusiv la cum redactati anunturile de recrutare!“

Atitudinea conteaza
Cat priveste „preturile de transfer“, Alexandra Jivan a explicat ca, atunci cand este vorba de companii afiliate, dosarul preturilor de transfer trebuie intocmit inainte de a face tranzactia, pentru fi siguri ca respectivul pret este la nivelul pietei. „Dar trebuie sa va asigurati ca, daca in timpul controlului dosarul va este solicitat, puteti sa cereti un termen pentru a va pune la punct cu respectivul dosar, iar costul este probabil de cateva mii de euro. Dosarul poate fi intocmit o data pentru tranzactii de acelasi tip, stabilit un pret, insa este necesar sa il revizuiti periodic deoarece conditiile de piata se schimba, fiind necesar sa reveniti la perioade de timp scurte pentru a vedea daca se mai aplica sau nu respectivul pret.“
Alexandra Jivan a sfatuit transportatorii ca, in cazul unui control, sa aiba o atitudine proactiva, sa exprime opinii, sa fie alaturi de contabilii sau avocatii firmei, sa spuna cu ce nu sunt de acord si sa solicite mentionarea in scris. De asemenea, aceasta a sfatuit transportatorii sa citeasca inainte de a semna orice document, deoarece de multe ori autoritatile fiscale scriu in mare ce au retinut (corect sau nu) din ceea ce au spus reprezentantii firmei de transport si se folosesc de acest lucru in instanta.
In plus, Alexandra Jivan a recomandat transportatorilor sa aiba coduri de conduita morala pe care sa le impuna partenerilor comerciali, pentru ca si in acest fel pot demonstra ca au buna credinta, ca au luat in calcul si partea de dumping social. „De asemenea, sa verificati fisa de tara pentru fiecare stat unde sunt trimisi soferii. Exista pe site-ul Comisiei Europene astfel de fise pe care autoritatile sunt obligate sa le intocmeasca.“

Se pot trimite opinii la Comisia Europeana
Coord. Adrian Mihaita Pui de la Casa de avocatura Ludusan din Targu Mures a spus ca fenomenul de dumping social si cutie postala a aparut in urma interventiilor facute de sindicatele din Romania, Belgia si Suedia cu sprijinul Violetei Bulc de la Comisia Europeana, unde s-au strans mai multe opinii precum ca soferii romani sunt exploatati.
Acesta a explicat ca legea permite ca patronatele si sindicatele sa incheie protocoale care sa guverneze relatiile de munca la nivel de sector de activitate, care sa fie trimise la Comisia Europeana cu scopul de a dovedi faptul ca soferii romani nu sunt exploatati. „Dar am aflat ca in ultimii patru ani nu a mai avut loc nicio intalnire intre aceste parti.“
Adrian Mihaita Pui a mai spus ca la Targu Mures sunt cauze in care se invoca Regulamentul Roma 1 privind plata salariului minim pe economie pentru contractele colective de munca aplicabile pe teritoriul unor tari precum Spania, Italia, Austria. „In practica judiciara interna Tribunalul Mures s-a statuat in mod constant faptul ca persoanelor angajate la entitati juridice romane nu li se pot aplica acele contracte in raport cu regulamentul Roma1, intrucat sunt supuse legilor din Romania, avand in vedere ca raporturile de munca au o legatura mai stransa cu Romania. Mai exact: salariatul isi achita impozitele in Romania, este afiliat la sistemul de securitate sociala din Romania etc.” S-a mai aratat ca „din punct de vedere al Legii nr. 62/2011, contractele colective de munca aplicabile unui sector de activitate pe teritoriul unui stat european nu pot sa se aplice pe teritoriul Romaniei“. Acesta a mai spus ca se poate vorbi de dumping social in conditiile in care angajatorii nu isi stabilesc reguli clare de functionare a activitatii. Iar o mare parte a companiilor de transport din Romania au probleme mari in pastrarea relatiilor de munca. „Toate problemele de dumping social au venit pe fondul nerespectarii relatiilor de munca. Aceasta problema a fost sesizata de Sindicatul Lucratorilor din Transporturi de la Targu Mures, afiliat la ETF, European Transport Federation, respectiv de sindicatele din Belgia, Danemarca si Suedia. ETF face activitate sindicala si de lobby in vederea eliminarii dumpingului social din Romania. La una din cele mai mari companii de transport din Romania au fost perchezitii cu procurori din Belgia si de la DIICOT la reclamatia unor sindicate din Romania pe motive ca soferii ar fi exploatati. In astfel de cazuri, trebuie sa demonstrati ca soferilor li s-a oferit posibilitatea de a lucra la societatile din Belgia, Spania, Franta etc. apeland in acest sens la societati care au ca domeniu de activitate intermediere/plasare forta de munca. Daca stiti ce aveti de facut sub aspectul relatiilor de munca, nimeni nu va poate asimila diurna ca venit salarial, chiar daca aveti un singur contract.“ Potrivit coord. Adrian Mihaita Pui, in cel putin 20 de rapoarte fiscale s-a retinut faptul ca angajatorul nu a facut dovada ca a informat soferii corect cu privire la conditiile in care se vor presta activitatile de munca. „Angajatorii au toate sansele in instanta in situatia in care isi implementeaza masuri clare care sa guverneze relatiile de munca.“

Regulile scrise pot salva compania
Acesta a explicat ca in cazul unei companii cu peste 1.000 de angajati, pentru relatiile de munca existau fise de post, un regulament de ordine interioara si un contract colectiv de munca. „Asta nu va ajuta cu nimic, daca nu demonstrati ca functionati sub aspectul relatiilor de munca in conformitate cu legislatia din Romania. Asimilarea diurnei ca venit de natura salariala are loc acolo unde nu exista reguli, unde nu exista inscrisuri. La o societate comerciala s-a castigat in instanta pe un motiv banal. In Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca exista un articol care spune ca angajatorul implementeaza masuri in spiritul legii, adica proceduri standardizate de lucru la nivel de unitate. Instanta retine ca acea societate functiona conform legilor din Romania si sub aspectul relatiilor de munca, si sub aspectul fiscalitatii. Au fost cazuri in care diurnele au fost asimilate veniturilor de natura salariala, dar ulterior s-a castigat in instanta pe existenta procedurilor interne, a tuturor documentelor din dosarul de personal. De exemplu, a existat o situatie in care o firma de plasare a fortei de munca a dat soferului posibilitatea sa aleaga sa lucreze in Belgia sau in Romania. Acesta a refuzat locul din Belgia si a optat pentru Romania. Atentie, inspectorii fiscali nu pot sa treaca peste vointa partilor. Vorbim de un contract individual de munca intre angajat si angajator. Dar asta o puteti face daca aveti documentatia necesara la dosar care sa va ajute intr-o astfel de situatie, pentru ca altfel nu veti face fata. Si aici ma refer in mod expres la cei care au actionariat din afara. Deci trebuie sa va luati masurile sa aratati ca functionati conform legilor din Romania, ca respectati legea de aici, ca platiti taxe conform legii din Romania.“

Diurna trebuie clar delimitata
Conform interpretarii instantelor de la Cluj-Napoca, Sibiu si Targu Mures, diurna poate fi luata in considerare ca parte a dovedirii acordarii salariului minim pe economie pe o tara, in conditiile in care angajatorul nu foloseste aceasta suma pentru decontarea cheltuielilor de transport, cazare si masa. Adrian Mihaita Pui a adaugat ca angajatorul trebuie sa defalce cheltuielile si sa lase o suma clara care reprezinta indemnizatia de detasare in sensul Legii nr. 16/2017. Suma trebuie sa acopere inconvenientele cauzate de despartirea de locul sau obisnuit, de domiciliu. „Daca aveti un litigiu in instanta, in care angajatii va solicita plata salariului minim pe economie la nivelul unei tari din spatiul UE, pentru a avea posibilitaea obtinerii unei solutii favorabile voua, trebuie sa faceti dovada ca indemnizatia de detasare acordata are menirea sa compenseze inconvenientele determinate de parasirea domiciliului sau resedintei cu toate consecintele care decurg din acest fapt. Societatile cu capital strain, daca nu isi iau masuri clare pe partea de relatiilor de munca, se vor dilua. Deoarece, cat timp Pachetul Mobilitate va exista, companiile din afara cu filiale aici vor avea de suferit. Deci nu neglijati relatiile de munca, nu trimiteti contabilii la intruniri sa inteleaga ce inseamna efectul juridic al relatiilor de munca. Puneti in legatura responsabilii din firma cu un specialist in dreptul muncii. Actionariatele straine sunt mult mai constiincioase decat cele din Romania pentru ca isi iau masuri de preventie. De exemplu, am avut un accident de munca soldat cu ruperea coloanei, pretentiile au fost exorbitante, iar in instanta s-a castigat pentru ca angajatorul si-a implementat proceduri clare de munca. Deci puteti obtine hotarari favorabile in instanta deoarece cu salariatul respectiv s-a negociat clar in sensul ca raporturile de munca dintre parti sunt guvernate de legea romana si nu de legea din alte state, dar este nevoie de documente scrise in acest sens, pentru ca vi se cere sa faceti proba in raport cu dispozitiile Codului muncii.“
Coord. Adrian Mihaita Pui a mai explicat ca firmele de transport ar trebui sa isi implementeze procedurile la nivel de companie, sa aiba contabil, dar si avocat care sa cunoasca foarte bine materia dreptului muncii. „Asa va puteti rezolva problemele chiar daca aveti un singur contract afara. Am avut un caz in care firma de transport era acuzata ca aducea camioanele in Romania doar la ITP, iar service-ul si mentenanta se faceau in Germania. Faceti contracte cu service-urile si in Romania. Aveti posibilitatea sa faceti contracte si intre voi, ca antreprenori, si asa aveti activitati si intre entitati juridice romane. Este foarte important ca in raportul de inspectie fiscala sa se retina inscrisurile de care tot vorbesc.”