ACAROM Archives - Pagina 6 din 36

Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la posibilitatea suspendării parțiale sau totale a programului RABLA 2025. Consideră că declarațiile privind lipsa de oportunități pentru achiziționarea de autovehicule noi sunt nefondate și nesustenabile și nu vor face decât să creeze mai multă incertitudine într-o piață cu turbulențe și în scădere.

Într-un context economic-industrial extrem de volatil, în care sectorul auto și piața de vehicule din UE trec prin transformări profunde, iar România nu face excepție, stoparea sau eliminarea planurilor de susținere a vânzării de autovehicule noi, mai eficiente, mai sigure și mai puțin poluante ar fi o greșeală imensă, care ar aduce prejudicii greu de recuperat României.

În primele 5 luni ale lui 2025, piața auto a înregistrat o scădere cu 26% a vânzărilor de vehicule noi către persoanele fizice, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2024, principala întârziere fiind amânarea lansării programului RABLA 2025 și creșterea cu peste 30% a importului de vehicule second-hand (majoritatea nefiscalizate) cu o vechime medie de peste 8 ani. În consecință, raportul dintre vehiculele noi și vehiculele SH înmatriculate în România a ajuns de 1 la 3, afectând negativ îmbătrânirea parcului auto național – vârsta medie actuală fiind de 15,4 ani.

Considerat a fi unul dintre cele mai de succes programe ale autorităților române, programul RABLA pentru autovehicule s-a dovedit a fi extrem de eficient în cei 20 de ani de când a fost introdus, cu peste 1.000.000 de autovehicule vechi/RABLE scoase de pe piață și peste 650.000 de automobile noi înmatriculate prin intermediul programului.

Eficacitatea programului depinde nu numai de numărul de RABLE scoase din uz/casate, ci mai ales de componența sa economică.

Având în vedere că vânzarea de autovehicule noi este fiscalizată în proporție de 100%, raportul dintre suma alocată și suma colectată la achiziționarea unui vehicul nou prin intermediul RABLA este de 1 la 1,5 (adică pentru 1 leu alocat se colectează 1,5 lei), cu referire numai la TVA.

Raportul beneficiu/cost al programului RABLA pentru vehicule este mai mare de 1 la 2 (pentru 1 leu cheltuit, statul câștigă 2 lei) dacă sunt luate în considerare sumele adiacente colectate la bugetul de stat din impozitul pe salarii, impozitul pe profit, CAS și CASS, acciza pe combustibil etc.

Prin urmare, în pofida opiniilor contrare exprimate în media, programul RABLA pentru autovehicule generează venituri la bugetul de stat și nu reprezintă în niciun caz o cheltuială nejustificată.

În același timp, programul RABLA reduce emisiile poluante ale autovehiculele existente în parcul auto, îmbunătățește siguranța rutieră și îndeplinește obiectivele de mediu obligatorii.

De asemenea, fondurile alocate pentru ediția 2025 a programului RABLA pentru vehicule sunt provenite din certificate verzi, acestea nu reprezintă o componentă directă a bugetului național.

Întârzierea sau anularea lansării programului RABLA va duce implicit la: întârzierea sau anularea colectării unor venituri considerabile la bugetul de stat, efecte financiare negative cauzate de cumularea comenzilor în așteptare, costuri suplimentare pentru clienți luând în calcul evoluția cursului de schimb și creșterea costurilor de finanțare și, mai ales, va pune în pericol mii de locuri de muncă din sectorul auto, precum și neatingerea următoarelor obiective:

• Redresarea vânzărilor de autoturisme noi și susținerea industriei auto naționale;

• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin înlocuirea vehiculelor vechi și poluante;

• Stimularea economiei prin creșterea cererii în sectorul auto.

În concluzie, afacerile cu autovehicule noi din România au nevoie de predictibilitate, iar programul RABLA a fost discutat, convenit și sprijinit de toate forțele politice din țară care s-au aflat la guvernare în România din 2005 până în prezent.

Potrivit raportului lunar publicat de Asociația Constructorilor de Automobile din România și ACEA (ACAROM), înmatriculările de autoturisme noi în UE au crescut cu +1,3% în aprilie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, ajungând la 925.359 de unități.

În perioada ianuarie – aprilie 2025 s-au înmatriculat 3.640.211 de unități, reprezentând o scădere de -1,2% față de primele patru luni ale lui 2024. Din numărul total de autoturisme înmatriculate în UE, 558.262 de unități au fost full electrice (+26,4%), iar 1.573.336 de unități au fost cu propulsie hibridă (+14%).

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, înmatriculările de autoturisme noi au generat creșteri în Spania de 12,1%, în timp ce alte piețe au avut un scăderi, Franța înmatriculând mai puțin cu 7,3%, Germania cu 3,3% și Italia cu 0,6%.

România ocupă locul 13 în UE, cu 43.688 de înmatriculări de autoturisme noi, în scădere cu 6,1% față de perioada ianuarie-aprilie 2024. Dintre acestea, 2.379 de unități au fost vehicule full electrice (-42,4%) și 21.015 au fost cu motorizare hibridă (+29,1%).

În privința constructorilor de automobile, cel mai mare număr de înmatriculări de autoturisme noi în Europa a fost înregistrat de Grupul VW cu 1.176.088 de unități, în creștere cu 4,5% față de anul precedent, urmat de Grupul STELANTIS cu 691.121 de unități, în scădere cu 9,6%, și Grupul Renault cu 454.895 de unități, în creștere cu +7,7% (din care DACIA: 200.231 de unități, în scădere cu -0,7% față de ianuarie-aprilie 2024). Înmatriculările noi de autoturisme marca Ford în ianuarie-aprilie 2025 au fost de 149.601 de unități, în scădere cu -2,2% față de perioada similară din 2024.