În iunie 2023, înmatriculările de mașini noi în Uniunea Europeană au înregistrat o creștere semnificativă de 17,8%, ajungând la 1 milion de unități în total, potrivit datelor ACAROM – Asociația Constructorilor de Automobile din România și ACEA.

Această creștere se datorează în mare parte recuperării pieței auto după o perioadă de penurie de componente în anul precedent. Toate piețele din UE, cu excepția Ungariei, au înregistrat creșteri, iar cele mai mari patru piețe, așa cum Germania, Spania, Franța și Italia – au avut procente mai mari cuprinse între 9,1% și 24,8%.

De asemenea, în prima jumătate a anului 2023, înmatriculările de mașini noi în UE au înregistrat +17,9%, ajungând la 5,4 milioane de unități. Aceste îmbunătățiri indică faptul că industria auto europeană se recuperează treptat după întreruperile de aprovizionare cauzate de pandemie. Cu toate acestea, volumul total de înmatriculări rămâne cu 21% mai mic comparativ cu anul 2019. Cele mai mari patru piețe – Spania, Italia, Franța și Germania – au generat creșteri semnificative în primele șase luni ale anului 2023, cu procente cuprinse între 12,8% și 24%.

În ceea ce privește tipurile de combustibili utilizate pentru mașinile noi, în iunie 2023, mașinile electrice cu baterii au ajuns la o cotă de piață de 15,1%, depășind pentru prima dată cota de piață a automobilelor diesel. Mașinile hibrid-electrice au rămas a doua cea mai populară alegere, reprezentând 24,3% din piață, în timp ce mașinile pe benzină au avut cea mai mare cotă, de 36,3%.

În iunie, înmatriculările de mașini electrice cu baterii au atins 66,2% în UE, cu 158.252 de unități, ceea ce a contribuit la o cotă de piață de 15,1%. Majoritatea piețelor din UE au înregistrat creșteri în înmatriculările de mașini electrice, ajungă la un total cumulat de 53,8% la începutul anului, cu 703.586 de unități vândute în primele șase luni ale anului.

Înmatriculările de mașini hibrid-electrice s-au majorat cu 32,4% în iunie, atingând 254.100 de unități, și un total cumulat de 27,9% în primele șase luni, cu aproape 1,4 milioane de unități vândute.

În privința mașinilor hibride plug-in, în iunie au generat o creștere de 13,4% în UE, deși au existat declinuri semnificative în Germania. Cu toate acestea, creșterea înregistrată în Franța și Spania a compensat în mare măsură acestui declin. Cota de piață globală a mașinilor hibride plug-in scăzând la 7,9%.

Totodată, mașinile pe benzină au înregistrat în iunie o creștere de 11% în UE, cu peste 379.000 de unități înmatriculate. Cu toate acestea, cota de piață a acestora a fost mai mică ajungând la 36,3%.

De asemenea, înmatriculările de mașini diesel au continuat să scadă, marcând o micșorare de 9,4% în iunie și o cotă de piață ajunsă la 13,4%.

În perioada ianuarie-iunie 2023, România a ocupat locul 14 în UE în ceea ce privește numărul de autoturisme noi înmatriculate. Numărul total de autoturisme noi înmatriculate în România a fost de 73.645, marcând o creștere de 25,4% în comparație cu aceeași perioadă din 2022. Din acestea, 6.998 de unități au fost autoturisme full electrice, iar 20.933 cu propulsie hibridă.

Cele mai multe autoturisme noi înmatriculate în Europa au fost reprezentate de grupul VW, cu un număr de 1.704.959 de unități, în creștere cu 25,6%, urmat de grupul STELANTIS, cu 1.145.815 de unități în creștere cu 5,3%, și Grupul Renault, cu 648.467 de unități în creștere cu 24,1% (din care Dacia a înregistrat 295.225 de unități, în creștere cu 30,1% față de ianuarie-iunie 2022). Autoturismele marca Ford au ajuns la un număr de 275.692 de unități noi înmatriculate în perioada ianuarie-iunie 2023, în creștere cu 6,6% față de aceeași perioadă din 2022.

Sursa foto: IRU

Organizațiile publice și private de transport rutier și producătorii de vehicule solicită Uniunii Europene să recunoască diferențele dintre autobuzele urbane și cele interurbane și să stabilească obiective realiste de decarbonizare în cazul acestora din urmă, se arată într-un comunicat de presă IRU. Motivul este clar: profilul de activitate al vehiculelor folosite în transportul regional este complet diferit de cel al autobuzelor urbane, întrucât acoperă rute mai lungi, de până la 600 km, și răspund unor nevoi diferite de transport.

Într-o scrisoare comună adresată președintelui Comisiei ENVI a Parlamentului European și Președinției Consiliului, IRU, Asociația Internațională a Transporturilor Publice (UITP) și Asociația Constructorilor de Automobile Europeni (ACEA) au cerut UE să facă diferența între mediul urban și autobuze interurbane  și a stabilit un plan realist de decarbonizare pentru autobuzele regionale.

„Vehiculele cu emisii zero au nevoie de infrastructură de încărcare de-a lungul rutelor lor. Încărcarea la depozit, folosită pentru autobuzele urbane, nu funcționează și la interurban. Solicităm UE să stabilească obiective realiste de decarbonizare pentru autobuzele interurbane, deoarece infrastructura necesară nu este pe cale să fie gata până în 2030”, a declarat Raluca Marian, directorul IRU EU Advocacy. Organizațiile de transport rutier și producătorii de vehicule încearcă astfel să obțină corectarea propunerii Comisiei privind standardele de CO₂, pentru a exclude autobuzele interurbane din definiția autobuzelor urbane. Această abordare este în concordanță cu Directiva Vehicule Curate, care stabilește obiective de achiziție doar pentru vehiculele care operează în interiorul orașului.