Alexandru Nazare Archives

Guvernul României a aprobat astăzi două memorandumuri propuse de Ministerul Finanțelor (MF), care deblochează finanțări substanțiale pentru proiecte de investiții majore de infrastructură și digitalizare.

Unul dintre memorandumuri vizează contractul de finanțare încheiat între România și Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 500 de milioane de euro, destinat cofinanțării proiectului Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești. Fondurile fac parte dintr-un pachet de împrumut total de un miliard de euro, deja aprobat de BEI în iulie a.c. Contractul – care urmează să fie semnat la începutul lunii octombrie a.c. (8-9 octombrie), cu ocazia vizitei vicepreședintelui BEI, Ioannis Tsakiris – se încadrează în pachetul privind contractarea de asistență financiară rambursabilă de la Banca Europeană de Investiții, în vederea acoperirii parțiale a finanțării naționale necesare implementării unor investiții cuprinse în Programul Transport 2021-2027 și Mecanismul pentru Interconectarea Europei, aprobat în ședința din 4 decembrie 2024 de către Guvernul României. Un al doilea contract de finanțare, pentru aceeași valoare, ar putea fi semnat în prima parte a anului viitor. Data limită de tragere a împrumutului este de trei ani de la semnare. Împrumutul se va trage în maximum zece tranșe, fiecare în valoare de minimum 50 de milioane de euro. Împrumutul va fi acordat pe o perioadă de până la 27 ani.

Cel de-al doilea memorandum se referă la derularea a 6 proiecte aflate în responsabilitatea MF, cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează digitalizarea ANAF și a Autorității Vamale, precum și implementarea unor reforme PNRR. Valoarea totală a finanțării pentru aceste proiecte se ridică la peste 370 de milioane de euro, cu perioada de implementare 2025-2026, la care se adaugă alte 100 de milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare. De asemenea, a fost aprobată modificarea contractului pentru implementarea vămii electronice, prin suplimentarea fondurilor neutilizate. Documentul permite încheierea de noi contracte de achiziție publică pentru trei proiecte de reformă fiscală, cu o valoare de 43,34 milioane lei, și continuarea a două contracte de finanțare în valoare de 14,98 milioane lei, pentru care procedurile de achiziție sunt deja finalizate. În plus, a fost autorizată Banca de Investiții și Dezvoltare pentru a atribui contracte de achiziție pentru dezvoltarea de sisteme IT.
Ministerul Finanțelor își asumă îndeplinirea investițiilor aflate în responsabilitatea sa din cadrul Componentei 8 Reforma fiscală și reforma pensiilor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență până la termenul de 31 august 2026.

Astfel, MF nu doar că a securizat banii alocați investițiilor și reformelor pe care le are în implementare, ci reușește să mobilizeze o sumă importantă pentru dezvoltarea unor produse de sprijin pentru IMM-uri și lanțuri de aprovizionare locale, care să contribuie la creșterea competitivității și crearea de locuri de muncă în industriile conexe.

„Prin aprobarea acestor memorandumuri, ne reconfirmăm angajamentul de a asigura resursele financiare necesare pentru a moderniza economia României. Sunt pași concreți pe care îi facem pentru a utiliza în mod responsabil fondurile de care dispunem și pe care le putem atrage. Cele două memorandumuri ale MF sunt doar o parte din cele 11 adoptate azi în ședința Guvernului. Ministerul de Finanțe a participat la acest proces important referitor la redimensionarea realistă a bugetelor alocate investițiilor din cadrul PNRR, obiectivul principal fiind asigurarea finanțării cu prioritate a proiectelor necesare pentru îndeplinirea țintelor până în august 2026. Coordonarea procesului la nivel guvernamental pentru asigurarea spațiului fiscal necesar implementării PNRR este esențială pentru a asigura atragere tuturor resurselor din granturile și împrumuturile avantajoase, puse la dispoziția României, care să susțină direcția de creștere economică, într-un context de ajustare fiscal-bugetară. Continuăm proiectele de importanță strategică, care aduc valoare adăugată în economie și consolidăm finanțele publice pe termen lung, pentru a susține dezvoltarea României”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor (MF) anunță adoptarea unui nou set de măsuri pentru eficientizarea activității instituționale, prin lansarea unui sistem de evaluare a performanțelor angajaților și a departamentelor din cadrul Ministerului. Obiectivul este analizarea fundamentată a activității interne la nivel instituțional, pentru abordarea obiectivă a măsurilor ulterioare privind creșterea eficienței, se anunță într-un comunicat de presă al instituției.

Concret, începând cu 1 august 2025, angajații din aparatul propriu al MF vor transmite zilnic, în scris, către superiorul direct, detalierea activităților desfășurate în ziua respectivă. Pe baza acestor informații, coordonatorii de servicii și direcții vor întocmi săptămânal rapoarte sintetice. Ulterior, fiecare structură va realiza un raport lunar, care va fi analizat și validat la nivelul secretarilor de stat sau al altor coordonatori cu rol de management.

Acest tip de raportări sunt introduse la nivelul MF pentru a fi utilizate în continuare ca un instrument de măsurare a performanței și de calibrare a volumului de lucru.

„Prin acest nou sistem nu vizăm încărcarea angajaților cu un volum de muncă suplimentar, ci o mai bună înțelegere a modului în care funcționează instituția și care sunt zonele unde putem aduce îmbunãtãțiri. De exemplu, dacă un departament sau serviciu are un volum foarte mare de lucru și se constată supraîncărcarea, vom redistribui resursă umană din alte departamente pentru a scădea gradul de încărcare acolo unde constatăm disfuncționalități. În acest mod, vom lucra mai eficient, mai repede și mai bine și vom avea o imagine mai clară a ceea ce se întâmplă în instituție”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.

Fiecare angajat va nota durata și tipul activităților desfășurate în ziua respectivă, precum studierea documentațiilor, documentarea/analizarea legislației și jurisprudenței naționale și internaționale, participarea la ședințe, grupuri de lucru, deplasarea în delegații, monitorizări ale structurilor teritoriale și altele. De asemenea, vor fi detaliate activitățile conexe. Toate aceste date vor fi folosite pentru realizarea de evaluări realiste privind gradul de încărcare al fiecărui angajat sau departament și pentru fundamentarea unor decizii viitoare privind redistribuirea sarcinilor sau personalului.

Măsura actuală se aliniază Programului de Guvernare 2025-2028, care vizează „monitorizarea obiectivă și continuă a performanței funcționarilor și instituțiilor”, prin raportãri regulate (zilnice, săptămânale și lunare) care să stea la baza evaluărilor ulterioare. Totodată, aceasta pune în practică concluziile misiunii de audit desfășurată în 2018 de Direcția de Audit Public Intern aparat propriu (DAPIAP), care a evidențiat lipsa unei abordări unitare în definirea/identificarea proceselor și subproceselor la nivelul Ministerului și a modului în care este gestionată încărcarea.

Cu noul sistem, Ministerul Finanțelor își propune să aducă mai multă claritate, echilibru și eficiență în activitatea administrației publice centrale.