amenzi Belgia Archives

Controalele din Belgia de săptămâna trecută au făcut ravagii: amenzi de peste 250.000 de euro şi 9 camioane confiscate. S-au dat 70 de amenzi pentru neîntoarcerea camionului la 8 săptămâni în ţara de origine, deși reglementările referitoare la accesul la profesie din noul Pachet Mobilitate vorbește de controale la sediu efectuate de autoritățile din țara de origine, astfel că mulți operatori est-europeni erau convinși că pentru moment obligația întoarcerii camionului nu va fi aspru sancționată în caz de nerespectare.

Mai mult, autorităţile belgiene au anunţat începerea unei investigaţii în cazul unei firme din România bănuită că foloseşte parcarea din Noordelaan drept bază a operaţiunilor sale de transport în Belgia, ceea ce este cel puțin similar unei acuzații de dumping social.

Controalele de pe 20 mai derulate de poliţia belgiană cu participarea ofiţerilor de control rutier şi de muncă din România, Bulgaria, Polonia şi Lituania au dat o lovitură grea transportatorilor est-europeni, printre care şi mulţi români. La momentul controlului erau parcate 350 de autotractoare în truck parking-ul de lângă Anvers, însă cei peste o sută de poliţişti, care au primit suportul reprezentanţilor sindicatelor şoferilor din Belgia, au controlat pe loc 202 şoferi găsiţi la camioanele din parcare.

Au fost date în total 240 de amenzi: 135 pentru luarea pauzei săptămânale normale în cabina camionului, 35 pentru neîntoarcerea şoferilor în ţara de înregistrare a companiei la 3-4 săptămâni şi, surprinzător, 70 de amenzi pentru neaducerea camionului în ţara de origine la cel mult 8 săptămâni de lucru pe teritoriul altor state din UE. Deci o amendă medie de 1230 de euro, unele firme încasând mai multe amenzi per camion.

Deşi atât autorităţile române, cât şi reprezentanţii DG Move au explicat în multiple rânduri că aducerea camioanelor în ţara de origine se poate amenda numai în ţara de înregistrare a firmei de transport şi numai după un control la sediul firmei, iată că belgienii au găsit o modalitate de a sancţiona această nerespectare a Regulamentului privind accesul la profesie şi de a aduce fonduri însemnate la bugetul naţional.

Şi anunţul demarării investigaţiei contra unei firme româneşti de transport acuzată că folosea parcarea Noorderlaan ca bază a operaţiunilor sale este surprinzător şi grav, totodată, de regulă o astfel de învinuire finalizându-se cu acuzaţii de dumping social care merg până la taxarea salariaţilor găsiţi în parcare pe veniturile pe care ar fi trebuit să le încaseze dacă ar fi muncit în cadrul unui contract de muncă pe ramură în Belgia.

De-a lungul timpului, majoritatea dosarelor de dumping social nu au putut fi câştigate în instanţă, firmele româneşti care s-au confruntat cu astfel de acuzaţii fiind condamnate şi puse să plătească sume substanţiale la bugetul de stat belgian.

Chiar dacă în ultimii ani transportatorii români s-au confruntat cu mai puţine dosare de dumping social, autorităţile belgiene fiind ocupate cu amendarea neîntoarcerii şoferilor şi luarea pauzei de 45 de ore în cabina camionului, o dată cu înmulţirea personalului de control pe transporturi şi creşterea numărului de controale pe detaşare transnaţională, Belgia revine pe tema dumpingului social care le permite inspectorilor de muncă să taxeze munca şoferilor români în Belgia, la nivelul salariilor şi remuneraţiei soferilor din Belgia, în cazul în care există suspiciunea că activitatea firmelor incriminate este coordonată şi derulată de pe teritoriul Belgiei.

În lumina noilor evenimente, conferinţa Tranzit de la Iaşi de pe 6 iunie va lua în discuţie din nou situaţiile în care firmele româneşti pot fi acuzate de dumping social în Belgia, pentru a evita acţiunile care pot conduce la amenzi usturătoare şi chiar pedepse cu închisoarea pentru administratorul firmei.

De asemenea, cu avocaţi specializaţi pe Belgia şi reprezentanţi ai autorităţilor române vom încerca să lămurim cum au reuşit belgienii să amendeze neîntoarcerea camionului în ţara de origine, în pofida clarificărilor DG Move şi a reglementărilor europene şi dacă aceste amenzi au şanse de a fi anulate în instanţă sau nu.

Reamintim că neîntoarcerea camionului în ţara de origine este pedepsită nu numai cu amendă, ci şi cu suspendarea copiei conforme şi, în caz de abatere repetată, chiar cu anularea licenţei de transport. Iar exemplul belgian poate fi urmat fără prea multe urme de îndoială de autorităţile franceze, totdeauna gata de a adăuga la bugetul de stat fonduri suplimentare din amendarea transportatorilor est-europeni. Vă aşteptăm la Iaşi, pe 6 iunie, pentru a analiza noile amenzi cu care ne-au surprins autorităţile belgiene. Detalii despre programul complet al conferinţei puteți obține pe email de la andreea.matei@traficmedia.ro sau la telefon: 0732 131 353

Foarte multe amenzi se aplică în continuare pentru efectuarea odihnei săptămânale normale în cabina camionului, fără ca șoferii să fie prinși asupra faptului, așa cum a explicat Comisia Europeană. Problema aici este că CE a venit cu o revenire, în sensul în care ar fi de acord cu sancționarea acestei abateri, indiferent de situație, cu condiția să existe suficiente dovezi. “Și polemica se poartă practic în jurul acestor dovezi și, mai exact, a răspunsurilor oferite de către șoferi în timpul controlului. Am câștigat deja un proces în Franța pe sancționarea efectuării pauzei de 45 de ore în cabină doar pe motivul că șoferul nu a putut prezenta o chitanță de cazare sau altă dovadă că nu a dormit în camion”, a declarat Frederik vanden Bogaerde pentru revista Tranzit.

Potrivit avocatului belgian invitat la conferința Tranzit de la Suceava, sunt mulți inspectori de trafic care se angajează în dialog cu șoferii și scriu totul în procesul verbal, chiar dacă nu înțeleg corect ce li se răspunde. “Din acest motiv, îi sfătuiesc pe toți operatorii de transport să își instruiască șoferii ca atunci când li se va da să scrie ori să semneze ceva, să o facă în limba maternă, pentru a se asigura că au declarat corect. Pot să precizeze (în română, de exemplu) inclusiv faptul că nu au înțeles ce au fost întrebați ori că nu au înțeles nimic. Altfel, agenții de control vor putea invoca oricând că un șofer și-a recunoscut vina. Iar problema este că în multe cazuri situația chiar se interpretează în mod eronat.”

Frederik vanden Bogaerde relatează că a avut recent un caz pe efectuarea odihnei în cabină, în care șoferul nu și-a scos cardul din aparatul tahograf pe perioada weekend-ului, deși nu își efectuase odihna în camion, ci la rudele sale din Germania. Deși a încercat să explice situația la control, nu a fost înțeles. Din fericire, a menționat acest lucru pe procesul verbal. Cazurile în care șoferii precizează că nu s-au înțeles cu controlorii sunt mai ușor de câștigat în instanță, mai ales că judecătorii din partea flamandă a Belgiei au devenit mai stricți la adresa polițiștilor/inspectorilor de trafic. Desigur, fiecare speță trebuie privită în ansamblu, cu particularitățile ei. Însă sunt tot mai multe cazurile în care formularele de amendă sunt traduse în limba română sau polițistul desenează cât mai mult pentru a se asigura ca a fost înțeles de șofer, astfel încât, în caz de apel în instanță, judecătorul să dea câștig de cauză polițistului și nu șoferului care contestă amenda ulterior pe motiv că nu a înțeles ce a spus șoferul.

Unul dintre cele mai „fierbinți“ subiecte în Belgia este acum securizarea încărcăturii. Șoferilor li se cere să demonstreze cum au calculat arimarea corectă a mărfii, ceea ce, evident, nu pot face. Mai mult, li se dau spre completare formulare, pe care nu le înțeleg, în limba franceză. Și în această speță judecătorii au înțeles că amenzile sunt date abuziv, în special în cazul camioanelor estice, și le cer polițiștilor să facă un control corect, eventual cu investigații suplimentare la companie.

“Atenție! Au apărut formulare traduse online cu Google Translate, care nu sunt tocmai în regulă. Eu susțin că dacă se dorește un interogatoriu, acesta trebuie făcut folosind un translator. În partea franceză a Belgiei, însă, acest argument nu este, din păcate, acceptat, sub justificarea că nu avem efectiv un interogatoriu, ci, mai degrabă, o discuție”, a mai spus Frederik vanden Bogaerde. Mai multe informații referitoare la controalele pe Belgia și Franța vor fi oferite în cadrul prezentărilor care vor fi făcute vineri, 26 mai, la conferința Tranzit de la Suceava.