După ce au pierdut războiul politic împotriva aprobării Pachetului Mobilitate I, care reformează transportul rutier în ideea contracarării dumpingului social și concurenței neloiale între transportatorii rutieri, unele țări din est au declarat că îl vor ataca, apelând la Curtea Europeană de Justiție. Acestea amenințaseră imediat după aprobare că vor face asta, însă odată cu intrarea în vigoare a primei dispoziții, respectiv a Regulamentul 1054/2020, începe ofensiva reală. Un prim pas vine din Lituania, al cărei guvern a aprobat la 28 august 2020 propunerea ministerelor transporturilor și justiției de a face apel la CEJ pentru a solicita anularea unor măsuri.
Astfel, Lituania intenționează să facă apel împotriva obligației de a se întoarce șoferii în țara de înmatriculare a vehiculelor la fiecare trei sau patru săptămâni, împotriva modificărilor timpilor de odihnă și împotriva interdicției de odihnă săptămânală regulată în cabină. Lituania este o țară mică în cadrul Uniunii, dar una dintre cele mai mari companii internaționale europene de transport rutier, Girteka, se află acolo, iar aceasta va fi extrem de afectată de noile norme UE.
Judecatorii germani au respins revendicarile transportatorilor depuse impotriva producatorilor de vehicule comerciale amendati in 2016 de CE pentru constituirea unui cartel de pret in vanzarea de camioane. Desi contestatiile clientilor sunt legitime, acestea nu pot fi depuse de fondurile de investitii care au preluat dreptul celor vizati in mod direct. Curtea regionala din Munchen a stabilit acest lucru prin respingerea apelului colectiv depus de un fond de investitii care a dobandit pretentiile a 3.200 de transportatori rutieri cu privire la achizitionarea a 84.000 de camioane, solicitand producatorilor 603 milioane de euro.
In practica, s-a creat fondul de investitii Litigation Buyout Funds in SUA, dedicat acestui litigiu care, in teorie, ar fi fost castigat din start. Prin urmare, a fost suficient sa colecteze dreptul la despagubiri de la transportatori, achitandu-le o suma mai mica decat cea ceruta de la producatori si apoi sa se prezinte in instanta pentru colectare. Insa judecatorii germani au incurcat acest plan cu o hotarare din 7 februarie 2020 care a respins apelul, nu pentru ca nu exista conditii prealabile, ci pentru ca nu poate fi prezentat de un fond de investitii in locul partilor legitime, deoarece intre fond si transportatorii rutieri ar fi un conflict de interese. In practica, spun judecatorii, transferarea drepturilor priveaza companiile de transport de posibilitatea de a interveni direct in cauza. Pe langa faptul ca raman fara compensatii, fondul si transportatorii rutieri trebuie sa plateasca cheltuielile de judecata. Acum pot face recurs la Curtea de Apel, dar intai trebuie sa plateasca o garantie egala cu 110% din suma solicitata. Ca urmare, scorul este 1 – 0 pentru producatorii de vehicule, intrucat adversarii lor nu sunt capabili sa depuna aceasta suma.