ASF Archives - Traficmedia

Forvis Mazars, specialist în servicii de audit și asigurare, taxe și consultanță, a realizat, în parteneriat cu EMIS, studiul „CEE Strategic resilience in insurance: outlook 2025“. Asigurătorii din Europa Centrală și de Est (ECE) au înregistrat o creștere a primelor din segmentul non-life de la 18 miliarde de euro în 2018 la 28,5 miliarde de euro în 2024, o majorare de 58%, ce depășește ritmul multor piețe vest-europene mature.

Deși România se remarcă ca fiind una dintre cele mai dinamice piețe din regiune, creșterea volumului primelor subscrise la noi nu reflectă exclusiv faptul că românii se asigură mai mult acum decât în trecut, ci și majorările succesive de tarife, în special pe segmentul RCA. Iar după încheierea perioadei de plafonare a prețului asigurărilor obligatorii de răspundere civilă, la 1 iulie 2025, specialiștii estimaseră o nouă scumpire, de aproximativ 20%.

Concluzia este însă că, în pofida inflației și a presiunilor de reglementare, ECE se conturează rapid ca un pilon esențial al rezilienței financiare europene.

„Acest studiu confirmă faptul că ECE a devenit o forță motrice în peisajul asigurărilor din Europa. Fundamentele solide și subscrierea disciplinată le-au permis asigurătorilor să facă față presiunilor economice, în timp ce transformarea digitală și adaptabilitatea la reglementări conturează un sector tot mai rezilient. Ceea ce diferențiază astăzi regiunea ECE este capacitatea de a-și construi propriile avantaje competitive prin eficiență, inovație și sustenabilitate“, a declarat Małgorzata Pek, Partner and Financial Services Leader, Forvis Mazars în ECE.

Creșterea primelor și reziliența profitabilității

Studiul analizează șase piețe-cheie de asigurări din regiunea ECE (Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), evidențiind modul în care această zonă evoluează într-un pilon central al peisajului financiar european. Raportul arată că rata combinată rămâne sub nivelul de 1 în majoritatea piețelor non-life, demonstrând o profitabilitate solidă a subscrierii și un nivel robust de disciplină operațională.

Deși gradul de penetrare a asigurărilor în ECE este, în medie, de 2,2% din PIB, comparativ cu 6%–9,5% în Europa de Vest, acest decalaj reprezintă un potențial semnificativ nevalorificat, nu o vulnerabilitate. Pe măsură ce convergența economică avansează, iar nivelul de sofisticare al consumatorilor și conștientizarea riscurilor cresc, se estimează o adoptare mai ridicată a produselor de asigurare atât în segmentul life, cât și non-life.

Inteligența artificială, inovație și conformitate

Asigurătorii din ECE investesc masiv în inteligență artificială, tehnologie cloud și inovații centrate pe client pentru a transforma procesele de gestionare a daunelor, evaluarea riscurilor și dezvoltarea produselor. De la asistenți digitali alimentați de inteligență artificială, la polițe bazate pe utilizare și subscriere predictivă, asigurătorii valorifică tehnologia pentru a-și consolida reziliența și pentru a îmbunătăți interacțiunea cu clienții. Totuși, după cum arată studiul, Regulamentul european privind IA (EU AI Act) și DORA aduc noi provocări de conformitate, care impun un echilibru atent între eficiență, transparență și guvernanță.

Reglementările stimulează reziliența

Sectorul asigurărilor din ECE se adaptează uneia dintre cele mai ample serii de schimbări de reglementare din ultimele decenii. Directiva Solvency II revizuită, care va intra în vigoare în 2027, consolidează gestionarea capitalului și integrarea riscurilor climatice, Directiva privind redresarea și rezoluția în asigurări (IRRD) armonizează planurile transfrontaliere de redresare, iar Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD) extinde cerințele de raportare ESG. Regulamentul privind reziliența operațională digitală (DORA), deja aplicabil, stabilește un nou standard pentru guvernanța ICT și managementul riscului cibernetic. Împreună cu implementarea continuă a IFRS 17, aceste reforme transformă transparența, responsabilitatea și stabilitatea pieței în întreaga regiune ECE.

„Analiza noastră arată că asigurătorii din Europa Centrală și de Est intră într-un deceniu definit de reziliență strategică. Convergența dintre stabilitatea financiară, inovația digitală și disciplina de reglementare poziționează regiunea drept un laborator pentru următoarea generație de modele europene de management al riscului și conformitate. Conformitatea a devenit o funcție strategică ce conectează tehnologia, guvernanța și încrederea. Asigurătorii care integrează reziliența în modelul lor operațional nu doar că vor îndeplini așteptările de reglementare, ci își vor consolida și poziționarea pe întreg teritoriul Europei”, a explicat Amal Aouam, Director, Group Insurance Regulatory Centre, Forvis Mazars.

Riscul climatic și soliditatea capitalului

În urma inundațiilor regionale din 2024, asigurătorii din ECE acordă prioritate modelării riscurilor climatice, testării de scenarii și planificării solvabilității. Toate cele șase piețe analizate mențin buffer-uri de capital semnificativ peste cerințele de reglementare, Croația și Polonia remarcându-se prin cele mai ridicate rate de solvabilitate. Autoritățile de reglementare integrează riscul climatic în cadrele de solvabilitate și în evaluările interne ale riscurilor, în timp ce asigurătorii investesc în modele bazate pe date pentru a anticipa și gestiona mai eficient expunerile.

Consolidarea performanței sectorului de asigurări în România

România se remarcă drept una dintre cele mai dinamice, dar și structural în transformare, piețe de asigurări din regiune. În pofida unei creșteri a valorii daunelor – despăgubirile nete au crescut cu 43,7% față de anul anterior – România și-a consolidat semnificativ disciplina de subscriere. Rata combinată pe ansamblul pieței a scăzut la 0,95, de la 1,02 în 2021, impulsionată de restructurarea operațională și de creșterea eficienței.

“Piața de asigurări din România se adaptează și se află pe un drum bun către îmbunătățirea rezultatelor. Îmbunătățirea ratei combinate și reducerea ratei cheltuielilor arată că piața devine mai disciplinată, mai eficientă și mai bine aliniată standardelor europene de supraveghere”, a declarat Alina Simion, Director, Audit & Assurance, Forvis Mazars în România.

Conform Autorității de Supraveghere Financiară, prima jumătate a 2025 confirmă această traiectorie de stabilizare. Primele brute subscrise au ajuns la 12,3 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 8% față de aceeași perioadă din 2024. Asigurările generale rămân dominante, reprezentând aproximativ 79% din totalul primelor. Asigurările auto (RCA și CASCO) continuă să fie principalele linii de business, cu un volum cumulat de 7 miliarde de lei. Doar segmentul RCA a atins 5,2 miliarde de lei, o creștere de 10%.

Asigurările de viață au înregistrat o dinamică robustă, avansând cu aproximativ 21% în primul semestru din 2025, potrivit ASF. Remarcabil este faptul că produsele unit-linked au crescut cu 41%, reprezentând acum aproximativ o treime din totalul subscrierilor de asigurări de viață – un semn clar al creșterii apetitului consumatorilor pentru produse de protecție asociate economisirii și investițiilor.

Eficiența operațională a devenit, de asemenea, o prioritate. România a realizat una dintre cele mai importante optimizări ale costurilor din ECE, rata cheltuielilor scăzând la 0,31 în 2024, de la 0,45 în 2018. Această transformare reflectă digitalizarea extinsă, consolidarea guvernanței, intensificarea supravegherii – în urma exercițiului de reevaluare a bilanțului ASF-EIOPA – precum și consolidarea mai amplă a pieței.

Pe măsură ce agenda de reglementare se intensifică, conformitatea trece de la o cerință tehnică la un diferențiator strategic.

“Asigurătorii din România intră într-o etapă în care schimbările de reglementare nu mai reprezintă doar un exercițiu de conformare la termene – ele modelează direct modelele de business. Presiunile cumulate generate de DORA, revizuirile Solvency II și primul ciclu de raportare CSRD accelerează investițiile în date, controale și reziliență operațională. Asigurătorii care tratează această evoluție ca pe o transformare strategică, și nu doar ca pe un demers de conformitate, vor fi cei care își vor asigura avantajul competitiv pe termen lung”, a precizat Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars în România.

Cu un grad de penetrare a asigurărilor de doar 1,3% din PIB, unul dintre cele mai scăzute din UE, România păstrează un potențial semnificativ nevalorificat. Creșterea cererii consumatorilor pentru protecție, îmbunătățirile generate de cadrul de reglementare și consolidarea capabilităților operaționale indică o piață care face treptat tranziția către un model mai echilibrat, mai rezilient și orientat spre creștere. CEE Strategic Resilience in Insurance: Outlook 2025 a fost realizat în colaborare de Forvis Mazars și EMIS, îmbinând analize independente de piață cu perspective oferite de profesioniști din industria asigurărilor din întreaga regiune CEE. Raportul oferă o analiză bazată pe date privind creșterea primelor, profitabilitatea, transformarea digitală, conformitatea de reglementare și reziliența climatică.

Dreptul de a obține despăgubiri în urma lipsei de folosință a vehiculelor este mai puțin cunoscut de către operatorii de transport, a explicat specialistul Fortify Bogdan Frigioiu, avocat în cadrul Baroului București, cu experiență în litigii civile și comerciale, cu prilejul intervenției sale în cadrul Galei Tranzit de transport marfă.

În ultimii ani, Fortify a dezvoltat conceptul „zero pierderi“, prin care își propune să sprijine cât mai mulți cărăuși să obțină aceste desbăgubiri. Din punct de vedere juridic și legal, temeiul este stabilit atât prin Norma ASF nr 20/2017, cât și prin legea RCA nr. 132/2017: în situațiile în care există daune, pe perioada reparațiilor, păgubiții au posibilitatea fie să obțină un vehicul la schimb (lucru mai greu în transporturi), fie să documenteze și să obțină despăgubiri pentru lipsa de folosință din partea terțului vinovat. În momentul de față, termenul pentru obținerea acestei despăgubiri este de 30 de zile și, în cele mai multe cazuri, totul se soluționează printr-o procedură amiabilă, fără a se ajunge în instanță. Totuși, în cazul în care asigurătorii nu dau curs solicitărilor sau nu acceptă la plată întreaga sumă, Fortify formulează petiție la Autoritatea de Supraveghere Financiară și, până la urmă, se obține plata despăgubirilor, inclusiv cu anumite penalități.

Fortify a instrumentat până acum nu mai puțin de 30 de cazuri, rata de succes fiind 100%. Toate solicitările au fost plătite de către asigurători, iar despăgubirile obținute depășesc 100.000 de euro.

Despăgubirile plătite de companiile de asigurare diferă în funcție de timpul de imobilizare al vehiculelor în service. Exemplele concrete oferite de Bogdan Frigioiu variază între 27.000 și aproape 90.000 de lei – cea mai mare despăgubire fiind achitată pentru o daună totală a unui operator de transport persoane, în acest caz suma oferită în baza poliței RCA a vinovatului pentru lipsa de folosință a vehiculului depășind despăgubirea materială obținută de client pentru autocarul avariat.

Fortify a realizat recent și un studiu de caz pentru un client cu o flotă de 100 de camioane: la un nivel mediu de trei daune mari/medii cauzate de terți într-un an, profitul brut obținut pe zi per camion de 1.242 de lei și o durată medie de indisponibilizare în service pe daune RCA de 20 de zile/vehicul, pierderile anuale calculate se ridică la 75.000 de lei. „De regulă, transportatorii nu au în vedere aceste pierderi și nu le solicită pentru plata despăgubirilor, deși legea le permite. În cazuri mai grave, cum ar fi daunele totale, pierderile pot ajunge la valori foarte mari și este cu atât mai impotant ca transportatorul respectiv să nu rămână cu paguba. Pentru a putea cere îndreptățit o despăgubire trebuie însă, în primul rând, identificată perioada exactă de imobilizare a vehiculului, pentru a putea calcula pierderile generate de lipsa de folosință“, a concluzionat Bogdan Frigioiu.