Autoritatea Canalului Suez a anunțat o creștere a tarifelor între 5% și 10%, în funcție de mărimea și categoria navei, ceea ce a determinat creșterea costului transportului maritim de mărfuri între Asia și Europa în perioada de vârf a conflictului ucrainean.
Potrivit unui anunț emis pe 27 februarie, majorările urmau să intre în vigoare pe 1 martie. Petrolierele vor înregistra o creștere a tarifelor de 5%, cisternele de gaz natural lichefiat – de 7%, iar cisternele de GPL și de produse chimice, de 10%. Containerele sunt supuse unei creșteri de doar 10% în direcția nord, în timp ce tariful rămâne neschimbat în direcția sud.
Autoritatea a anunțat, de asemenea, că programul de lărgire suplimentară a canalului se va încheia în 2023. Lucrările au fost decise după accidentul în care a fost implicată nava de containere Ever Given, care a blocat navigația timp de o săptămână. Autoritatea a decis apoi să extindă al doilea canal, paralel cu cel inițial, cu 10 km între El Ballah și lacurile Amari, să lărgească o secțiune de 30 km cu 40 m și să mărească adâncimea cu 6 m în partea în care Ever Given a eșuat.
România trebuie să iasă din „doliul“ după forţa de muncă pe care a pierdut-o şi să se gândească cum poate fi suplinit acest deficit, să apeleze la forţa de muncă mai ales din zona Asiei, a declarat, marţi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.
„Probabil trecem printr-o ciclicitate, pentru că ce ni se întâmplă nouă ce li s-a întâmplat şi ţărilor din vest acum zeci de ani, când ştim bine că italienii, portughezii munceau în Germania şi în ţările nordice. Iată că a venit şi rândul nostru să migrăm. Cred că e timpul să ieşim din acest doliu, cu ghilimele, după forţa de muncă pe care am pierdut-o, trebuie să ne gândim la viitor şi să ne gândim cum suplinim acest deficit de forţă de muncă, cu toate că sunt cam două milioane de cetăţeni apţi de muncă existenţi în România azi şi care nu muncesc. (…) Dar până se vor trezi acei două milioane de oameni la realitate cred că trebuie să apelăm la forţa de muncă calificată mai ales din zona Asiei, pentru că ne e mai la îndemână“, a spus Daraban la conferinţa “Impactul şi managementul migraţiei cetăţenilor străini în România – Perspective şi soluţii cu privire la managementul şi performanţele lucrătorilor străini”, organizată de CCIR, în parteneriat cu TAKT Manpower România şi PATROMIL, citat de Agerpres.
Cu referire la poziția geostrategică la Marea Neagră și la faptul că țările riverane sunt destul de slabe din punct de vedere economic, preşedintele Camerei de Comerţ și Industrie a subliniat că România se află într-o zonă „oarecum defavorizată“, Mării Negre lipsindu-i acel „motor al economiei“ în regiune, care să atragă trafic de marfă pentru un comerț adecvat. În acest context, a adăugat Mihai Daraban, trebuie folosită Dunărea ca rută de transport intern europeană și care trebuie să fie adusă la capacitatea „măcar la jumătate din ce se întâmplă pe Rin“.
„Şi aici rămâne de văzut dacă vom reuşi, mai ales cu PNRR (Planul Naţional de Redresare şi REzilienţă n.r) şi alte proiecte europene, pe care să le înţeleagă şi celelalte ţări riverane Dunării ca să putem avea această soluţie“, a punctat preşedintele CCIR.
Daraban a mai arătat că sunt domenii clar afectate de lipsa forţei de muncă şi, din bilanţurile contabile depuse anul acesta de companii, „lipsesc“ 100.000 de oameni.
„Sunt 37.000 de societăţi în plus care au depus bilanţul şi, paradoxal, lipsesc 100.000 de oameni. Din 4,1 milioane, acum suntem cam 3,9 milioane. Deci au dispărut cam 100.000 din ce declară societăţile. Trebuie să fim şi conştienţi că tehnologia vine din urmă. Tehnologia în general suplineşte forţa de muncă, dar nu suntem noi în faza aceea înalt tehnologică“, a explicat oficialul CCIR.
02.10.2020
Ultimul număr: Ian Feb 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit