Oleg Belozerov, președintele companiei feroviare ruseşti de stat RZD, a anunțat la începutul lui septembrie o investiție de 460 de miliarde de ruble (circa 51,3 miliarde de euro) pentru modernizarea infrastructurii feroviare către est. Această investiție va fi implementată în următorul deceniu, în special pentru transportul de mărfuri. Printre principalele linii supuse reînnoirii se numără Transiberianul și Baikal-Amur, programe care ar trebui finalizate până în 2030, respectiv 2035. Extinderea lor include și construirea de infrastructuri rutiere direcționate către porturile de est. Astfel, o nouă cale ferată către Magadan, un oraș portuar pe Marea Okhotsk, este planificată să fie finalizată până în 2035. Pe lângă transportul intern, programul trebuie să servească și transportul internațional către China și, prin urmare, către celelalte țări din Orientul Îndepărtat.

In constructii, in Romania, lucreaza putin peste 350.000 angajati, din care, conform datelor oferite de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, circa 10% din contractele individuale de munca pe sectorul constructii au incetat ca urmare a pandemiei. „Cauzele stau, pe de o parte in deciziile autoritatilor contractante de a amana semnarea contractelor, eventual de a sista activitatea in anumite santiere, in decizia angajatorilor de a continua lucrarile, dar la un volum redus, pentru a pastra distanta intre muncitori, dar si in decizia unor angajati care solicita sa ramana acasa, in somaj tehnic, de teama ca s-ar putea infecta“, a declarat Irina Forgo, director executiv al FPSC. Aceasta a precizat ca, din datele culese de la membrii FPSC, circa 70% nu au inregistrat diminuari ale activitatii si numai 10% au fost afectati in mod semnificativ.

Adriana Iftime, director general al FPSC, mentioneaza ca muncitorii extracomunitari lucreaza in continuare pe santierele din Romania, insa nu au mai existat contracte noi. „Nu stim sa fi existat cereri de intrerupere a acestor contracte sau de plecare a muncitorilor in tarile de origine, angajatorii depunand eforturi pentru siguranta acestora, ca si pentru muncitorii romani.“ Pe de alta parte, un semn imbucurator venit din piata, potrivit Irinei Forgo, consta in vestea ca, romanii intorsi in tara sau concediati de la alte societati care si-au sistat activitatea, cauta sa se angajeze in constructii.

„Acest fapt ne da speranta ca nu va mai fi nevoie sa suplimentam forta de munca din surse externe, sau nu in numar semnificativ. Toti constructorii isi doresc angajati romani, dar ca tara, trebuie sa ne obisnuim, sa acceptam si sa nu blamam angajatorii care sunt nevoiti sa apeleze la forta de munca externa, pentru a-si derula contractele de executie. Acesta este un mod de lucru si in tarile vestice, deci daca Romania este atractiva pentru muncitori din Moldova sau Asia nu poate decat sa ne bucure“, a mai spus aceasta. Insa solicitarile de a lucra in constructii a celor intorsi din afara sunt pe termen scurt. „Trebuie sa fim realisti. O parte din cei intorsi vor reveni in tarile de unde au plecat, odata ce conditiile o vor permite. Pentru ei, perioada petrecuta in Romania este doar o etapa. Daca 10 -20 % din cei intorsi ar alege sa lucreze in tara deja ne-am putea declara multumiti, dar din pacate nu estimam ca acest lucru se va intampla.“