In constructii, in Romania, lucreaza putin peste 350.000 angajati, din care, conform datelor oferite de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, circa 10% din contractele individuale de munca pe sectorul constructii au incetat ca urmare a pandemiei. „Cauzele stau, pe de o parte in deciziile autoritatilor contractante de a amana semnarea contractelor, eventual de a sista activitatea in anumite santiere, in decizia angajatorilor de a continua lucrarile, dar la un volum redus, pentru a pastra distanta intre muncitori, dar si in decizia unor angajati care solicita sa ramana acasa, in somaj tehnic, de teama ca s-ar putea infecta“, a declarat Irina Forgo, director executiv al FPSC. Aceasta a precizat ca, din datele culese de la membrii FPSC, circa 70% nu au inregistrat diminuari ale activitatii si numai 10% au fost afectati in mod semnificativ.
Adriana Iftime, director general al FPSC, mentioneaza ca muncitorii extracomunitari lucreaza in continuare pe santierele din Romania, insa nu au mai existat contracte noi.
„Nu stim sa fi existat cereri de intrerupere a acestor contracte sau de plecare a muncitorilor in tarile de origine, angajatorii depunand eforturi pentru siguranta acestora, ca si pentru muncitorii romani.“ Pe de alta parte, un semn imbucurator venit din piata, potrivit Irinei Forgo, consta in vestea ca, romanii intorsi in tara sau concediati de la alte societati care si-au sistat activitatea, cauta sa se angajeze in constructii.
„Acest fapt ne da speranta ca nu va mai fi nevoie sa suplimentam forta de munca din surse externe, sau nu in numar semnificativ. Toti constructorii isi doresc angajati romani, dar ca tara, trebuie sa ne obisnuim, sa acceptam si sa nu blamam angajatorii care sunt nevoiti sa apeleze la forta de munca externa, pentru a-si derula contractele de executie. Acesta este un mod de lucru si in tarile vestice, deci daca Romania este atractiva pentru muncitori din Moldova sau Asia nu poate decat sa ne bucure“, a mai spus aceasta. Insa solicitarile de a lucra in constructii a celor intorsi din afara sunt pe termen scurt. „Trebuie sa fim realisti. O parte din cei intorsi vor reveni in tarile de unde au plecat, odata ce conditiile o vor permite. Pentru ei, perioada petrecuta in Romania este doar o etapa. Daca 10 -20 % din cei intorsi ar alege sa lucreze in tara deja ne-am putea declara multumiti, dar din pacate nu estimam ca acest lucru se va intampla.“
Potrivit unui studiu comandat de Uniunea Internationala a Cailor Ferate (UIC), in zece ani, pana la doua milioane de TEU s-ar putea deplasa pe calea ferata de-a lungul coridoarelor dintre Asia si Europa.
Cercetarile, realizate in colaborare cu firma de consultanta specializata Infrastructure Economic Center, ofera o analiza a evolutiei rutelor din ultimii ani si sugereaza dezvoltarea traficului pana in 2030. Desi ratele de crestere rapida din ultimii ani sunt dificil de replicat, variatia cererii de transport de marfa, presiunea din China, potentialele imbunatatiri logistice si reducerea timpilor de tranzit la frontiera, ofera o perspectiva pozitiva. Acest lucru se poate observa din evolutia datelor. In 2015, statisticile vorbeau despre 65.000 TEU pe calea ferata, apoi de 145.000 in 2016 si 279.000 in anul urmator, in timp ce in 2019 cifrele au atins 345.000 TEU.
Dintre containerele incarcate, 67,6% au calatorit pe calea ferata din Asia in Europa, in timp ce doar 32,4% in sens invers. Aproximativ 95% din tranzitul eurasiatic pe ambele directii trece prin Rusia, lasand o pondere minima pentru implicare cailor ferate din Azerbaidjan, Georgia si Turcia, pe ruta Baku-Tbilisi-Kars.
Studiul UIC a examinat trei scenarii macroeconomice pentru a evalua potentialul traficului feroviar pana in 2030. In cele mai pesimiste prognoze, care iau in considerare posibile razboaie comerciale, crize de sanatate si tensiuni geopolitice, proiectiile sunt de 450.000 TEU. In cazul unei cresteri constante, dar moderate, ar putea ajunge in schimb la 872.000 TEU, in vreme ce, scenariul cel mai promitator, prevede un plafon de doua milioane TEU.
