Pe BursaTransport sunt active 14.500 de companii, dintre care 75% sunt firme de transport, și circa 60% dintre ei folosesc adrese de yahoo, gmail, hotmail etc., a declarat cu ocazia conferinței Tranzit de la Sibiu Raluca Apostolescu, sales manager BursaTransport. Deci fiecare casa de expediții lucrează cu 2-5 cărăuși care au astfel de adrese de email si care sunt mai ușor de modificat de către hackeri. „Dar am avut și un caz de domeniu web spart, unde nu părea nimic suspect. Cel care a postat marfa și-a dat totuși seama că adresa de e-mail este falsă, a confirmat comanda – o cursă din Cehia spre România – dar a sunat la depozitul din Cehia și la poliție, a fost organizat un flagrant și au fost ridicați toți infractorii. Și s-a descoperit că înainte de încărcare numărul de România al camionului a fost schimbat cu unul de Olanda și că șoferii erau albanezi.“
La noi în țară însă lucrurile nu se mișcă la fel de repede, deplânge Raluca Apostolescu, iar vinovații sunt mulți. BursaTransport a implementat dubla autentificare pentru toate adresele de email – deci dacă cineva vrea să se autentifice în cont va avea nevoie de codul primit pe adresa de email. Dacă se operează modificări de adrese de email trimitem avertizări către membri deja existenți privind apariția unui nou utilizator.
„Fiecare marfă publicată poate fi consultată doar de membri. Dacă avem informații cu privire la un consultant care anterior nu a ajuns la descărcare sau nu se mai poate lua legatura cu el, avem posibilitatea, prin alarme interne, să vedem ce mărfuri a consultat în ultimele 48-72h și să trimitem informare către toți postatorii să anuleze eventuale comenzi care urmează a fi încărcate. Dar, din păcate, am avut un caz în care o mare casă de expediții nu a ținut cont de e-mail și i-a dispărut o mașină cu marfă.“
Raluca Apostolescu este de părere că în astfel de cazuri de vină este dispecerul, care e presat să dea multe curse și când primește o ofertă bună de pe o adresă care seamănă cu ceva cunoscut nu mai face verificări nici măcar dacă există proceduri și protocoale. Dacă BursaTransport ar fi informată încă de la primul camion dispărut, poate ar reuși să oprească restul, este de părere reprezentanta platformei. Dar dacă este anunțată în legătură cu un incident după 3-4 zile și între timp aceeași firmă a mai încărcat alte camioane pierderea este mult mai mare.
În ceea ce privește furturile de identitate, când se folosesc adrese de e-maiul similare, ele pot fi evitate prin vigilență, crede Raluca Apostolescu. Adică respectând recomandările din ghidul TAPA Chapter Romania și făcând training pentru dispeceri. Într-un singur caz însă riscul nu poate fi evitat: când o companie veche este cumpărată și noii administratorii operează rapid – între declararea schimbării administratorilor la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și publicarea în Monitorul Oficial trec uneori câteva luni, timp în care infractorii pot acționa.
Alin Dicu, Managing Partner Asko Assekuranz, a identificat o caracteristică pe care o au toate aceste persoane care fură identitatea unei companii de transport licențiate: nu trec nicio sumă ca risc când încheie asigurarea și nu îndeplinesc capacitatea financiară.
Raluca Apostolescu a clarificat faptul că legislația nu-i permite unei burse de transport să blocheze o firmă care are licență dar nu are camioane, mai ales că ARR face licențiere și fără să existe flotă proprie, în ideea că poate va fi cumpărată ulterior. Iar în ceea ce privește infractorii care au apelat la metoda decuplării semiremorcii, pe BursaTransport li se retrage statutul de membru. În acest punct al discuției, Alin Dicu a amintit de cazul unei companii preluate de un terț care la început de an în două săptămâni a decuplat două semiremorci cu marfă în valoare de câte 800.000 de euro.
Alin Dicu, Managing Partner Asko Assekuranz, a amintit în cadrul conferinței Tranzit de la Sibiu că vorbește despre riscul de furt de cel puțin trei ani, și totuși încă sunt firme de transport care se arată surprinse când sunt victime ale unui furt de identitate sau de camion în care era marfă în valoare de câteva sute de mii de euro. „Dinamica acestor incidente ne-a forțat să le luăm în serios și să alocăm suficiente resurse pentru a crește frecvența cu care abordăm subiectul, dar încă sunt operatori surprinși. E drept că furturile au fost mereu prezente în industria de transport, care este vulnerabilă, dar în ultimul timp suntem în punctul în care vulnerabilitățile au fost explorate de grupurile infracționale și am ajuns la un vârf fără a ști dacă lucrurile se vor opri aici. Cred că este posibil să asistăm în continuare la creșteri, după ce în ultimii doi ani au fost cu peste 400% mai multe furturi decât media din ultimii 10 ani – ceea ce arată că într-adevăr se întâmplă ceva.“
Reprezentantul Asko a participat de curând la o reuniune pe tema furturilor și a aflat că pe o anumită nișă de transport România este implicată în 9/10 cazuri, ceea ce îi aduce țării noastre o reputație total nefavorabilă și face să se ridice întrebări în Europa dacă să mai existe colaborări cu firmele românești pe anumite linii, în anumite spații. În aceste condiții, Alin Dicu este de părere că e momentul ca industria de transport de la noi să reacționeze, „pentru că sunt mult prea mulți oameni onești ca să nu facă ceva să igienizeze puțin domeniul și să se protejeze mai bine“.
Furturile de marfă sunt imposibil de eliminat și nu aceasta trebuie să fie misiunea pe care să și-o propună firmele de transport. În afară de ele mai există furturile de identitate – care apar când intermediarul este verificat insuficient – și încă un fenomen, particular României, în care cărăușul decuplează semiremorca de camion pe motiv că a apărut o problemă tehnică și trebuie să meargă în service, apoi o declară furată. „Este deja un model și în ultimii doi ani am primit numeroase rapoarte de la detectivi străini, ceea ce este rușinos. E un fenomen ce apare pentru că se licențiază mii de firme cu un camion sau firme cu trei camioane care au cifră de afaceri de 40.000 de lei pe an, deci nu plătesc RCA și nu par să aibă venituri din transport, și totuși primesc curse, chiar cu marfă scumpă.“

Alin Dicu este de părere că în acest punct s-a ajuns din cauza tentației de a alege transportatorul cu cel mai mic tarif și a faptului că în România este la îndemâna oricui să înființeze o firmă de transport, câtă vreme există patru criterii de licențiere – capacitatea financiară, buna reputație, profesionalismul și deținerea unui sediu operațional – dar ele nu sunt bine definite și înțelese. „Iar dacă accesul la profesie este atât de ușor, ce împiedică un infractor să devină transportator și să fure marfă?“
Mai ales că, așa cum a completat unul dintre participanții la conferință, există legislație care să pedepsească astfel de fapte, dar ea nu este aplicată – cei care s-au adresat poliției au văzut doar decizii de neîncepere a urmăririi penale. Abia de 1-2 ani au început să se facă anchete mai serioase și persoane implicate în furturi au ajuns în arest preventiv, ca urmare a faptului că unele firme de transport care sunt lideri de piață au insistat să se ajungă aici.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit