atractivitate meserie șofer profesionist Archives

Un raport publicat de Uniunea Internațională a Transportului Rutier (IRU) evidențiază amploarea crizei de șoferi din Europa, arătând că vârsta medie a acestora este de 47 de ani, că 33% dintre ei au depășit 55 de ani și că doar 5% au mai puțin de 25 de ani. Deci sunt prea puțini tineri interesați să înlocuiască șoferii profesioniști care se vor pensiona în următorii ani.

Raportul estimează că până în 2028 Europa va avea 745.000 de posturi neocupate de șofer de camion, adică 17% din numărul total necesar, ceea ce stârnește îngrijorări cu privire la un posibil impact asupra lanțurilor de aprovizionare, atât în ceea ce privește costurile, cât și disponibilitatea.

În aceste condiții, David Cuenca, CEO CHEP Europe, crede că soluțiile pentru a obține mai multă reziliență de-a lungul lanțurilor de aprovizionare vor fi găsite prin inovație şi colaborare. „În domeniul educației observăm deja inovația. Ţări precum Franţa, Spania şi Italia promovează cariera de șofer profesionist prin cursuri adresate elevilor din învățământul liceal, cursuri care abordează mai mult decât partea de operare a vehiculelor, aducând informații despre siguranța în transporturile de mărfuri, digitalizare, sustenabilitate și cadrul legislativ – cunoștințe și abilități esențiale pentru oricine va lucra în lanțurile de aprovizionare de mâine.“
În plus, multe companii de logistică au dezvoltat centre de învățare interne și academii, iar cursurile sunt integrate în procesul de onboarding, în care tinerii șoferi își pot pune în practică abilitățile digitale și legate de sustenabilitate.

Și CHEP se implică în rezolvarea problemei, subliniază CEO-ul companiei: când selectează noi firme de transport pentru a colabora cu ele le acordă prioritate celor cu strategii clare și bine definite de atragere a tinerilor șoferi, iar în 2024 va organiza pentru ele ateliere pe cele mai arzătoare teme din industrie, și apoi un forum tematic. „Cu toate acestea, este posibil ca eforturile noastre să nu fie suficiente pentru o provocare de asemenea amploare. Ca industrie și comunitate, ar trebui să facem mai mult. Aș dori să văd că toate guvernele, companiile de logistică și asociațiile de transport adoptă acest spirit colaborativ și inovator pentru a repoziționa rolul șoferilor de camion în societate. Consider că sunt necesare măsuri mai ample în mod special pentru a elimina barierele ce opresc tinerii să aleagă această profesie (de exemplu, taxele ridicate pentru obținerea permisului) și pentru a îmbunătăți condițiile de muncă. Doar după ce toate aceste aspecte vor fi soluționate, vom putea afirma că le oferim șoferilor profesioniști o carieră plăcută și sigură, potrivită pentru viitor.“

Adrian Hatos, profesor universitar doctor în sociologie și senator în Parlamentul României, a vorbit la Conferința Națională a Transportatorilor Expres de Mărfuri din România despre atractivitatea meseriei de șofer profesionist și perspectivele ca adolescenții de azi să încline spre acest domeniu de activitate. El a povestit că face periodic sondaje referitoare la aspirații profesionale, la care participă câteva sute de copii din clasa a opta din Bihor, „și de aici reiese că puțini visează să se facă șoferi de camion. Poate în alte județe este altfel, dar aici copiii vor mai ales să fie polițiști, deoarece au un loc de muncă sigur, cu salariu mare, și un statut în comunitate, deci așteptările lor sunt realiste. În plus, pentru a se înscrie la o școală post-liceală de poliție – ca și la una sanitară – nu au nevoie de bacalaureat, pot să ia diploma ulterior, ceea ce constituie un alt avantaj important.“ Profesorul a mai amintit un aspect grav, acela că la testele comparative internaționale realizate cu elevi de 14-15 ani, care măsoară competențele de citire, scriere, matematici și științe, reiese că România are 40% analfabeți funcționali, persoane care nu pot opera abstract și creativ cu literele și cifrele pe care le știu. Și această problemă nu se poate rezolva peste noapte, ci, chiar dacă se face o reformă a învățământului, ea produce efecte abia peste 12-13 ani, iar pe piața muncii ele se vor simți abia peste 15 ani. „Or, noi facem politicile pentru a câștiga alegerile de peste 2-3 ani.“ În ceea ce privește abandonul școlar, cifrele oficiale îl situează la 15%, persoane care nu termină nici învățământul obligatoriu, dar Adrian Hatos crede că este de cel puțin 20%. România stă prost și din punctul de vedere al numărului de persoane de până la 24 de ani care nici nu lucrează, nici nu urmează o formă de învățământ.

Și nici din punctul de vedere al adulților care, după terminarea studiilor, mai participă la programe de pregătire, țara noastră nu stă foarte bine. Poate pentru că autoritățile nu stimulează asta sau nu arată că este important. Pe de altă parte, unul dintre transportatorii din sală a arătat că un posibil motiv al fi acela că, spre deosebire de alte state, unde costurile unor asemenea cursuri de pregătire profesională se deduc din impozit, în România nu se face asta, deoarece deductibilitatea însemnă mai puțini bani la buget și Ministerul Finanțelor se opune oricăror astfel de inițiative.