Augustin Hagiu Archives - Pagina 2 din 7

După multiplele crize financiare, sanitare, economice şi sociale prin care a trecut Europa, transportatorii români rutieri de mărfuri sunt din ce în ce mai instruiţi şi cu un management din ce în ce mai profesionist, în timp ce marjele de profit se reduc, ca urmare a taxelor de drum în creştere accelerată, a scumpirii motorinei şi asigurărilor, ca să nu mai vorbim de costul cu forţa de muncă şi a finanţării.

România înăspreşte povara fiscală pentru agenţii economici şi în special pentru transportatori, prin implementarea unor politici de decarbonizare cu impact semnificativ în costurile de operare. Peste acestea, firmele româneşti sunt permanent sub lupa autorităţilor străine, fiind aspru pedepsiţi pentru neîntoarcerea şoferilor la 3-4 săptămâni în ţara de origine (şi nu pentru că nu ar vrea operatorii să îi aducă la bază, ci pentru că şoferii nu vor să piardă timp pe drum şi să aibă perioade de lucru mai lungi pentru a beneficia de perioade de repaus mai lungi acasă ulterior), dar şi pentru erori de înregistrare a noului tahograf sau pentru diferite încălcări la limita abuzului.

În aceste condiţii, revista Tranzit susţine un set de reforme a legii transporturilor, care să reducă abuzurile la care sunt supuşi cărăuşii în faţa unor clienţi care negociază de pe o poziţie de forţă, solicitând, pe lângă preţuri mici, care abia acoperă costurile de operare, şi termene de plată de aproape 70-75 de zile, şi servicii suplimentare adesea neplătite. Respectul faţă de partenerii de transport este la cote minime, ceea ce face ca anual firme mici de transport şi chiar medii să intre în insolvenţă, expunerea unor transportatori mari de pe piaţă fiind de peste 20% din cifra de afaceri anuală, iar şoferii acestora să nu mai fie atraşi de această profesie.

Pentru că transportatorii mici nu au nicio şansă de a-şi negocia corect condiţiile contractuale cu beneficiarii de transport, este datoria Statului să intervină cu un set de măsuri care să permită firmelor de transport să îşi desfăşoare activitatea în condiţii economice corecte şi viabile.

Discutăm despr emai multe măsuri care pot ajuta firmele de transport rutier să îşi păstreze competitivitatea la nivel internaţional cu Cristina Chiriac – preşedintele CONAF, Augustin Hagiu – deputat PSD Braşov, Roxana Ilie – consultant în transporturi, Iuliana Badea – secretar general USER, Beniamin Lucescu (FORT) şi alţi reprezentanţi ai transportatorilor şi expeditorilor prezenţi în sală.

Printre măsurile propuse se numără:

Impunerea condiţiei ca timpii de aşteptare la încărcare/descărcare la platformele logistice ale clienţilor să fie plătiţi dacă depăşesc un interval rezonabil de 1-2 ore.
Interzicerea şoferului de a încărca/descărca singur camionul cu stivuitorul sau o liză, impunându-i-se, asftfel, obligaţii şi responsabilităţi suplimentare pentru care uneori nu este remunerat în plus. Gradul de oboseală creşte, ulterior operaţiunilor de încărcare/descărcare şoferul plecând la drum pentru ore bune de condus. În plus criza de şoferi ar fi mai uşor de gestionat dacă şoferii ar face doar jobul pentru care sunt calificaţi: să conducă autovehicule şi să nu aştepte cu orele în parcare pentru a fi lăsaţi să descarce camioanele sau să le încarce.
Impunerea unui termen maxim de plată a facturilor de transport, ştiut fiind că cele mai multe abuzuri le fac firmele mari, cu peste 250-500 de angajati, faţă de firmele mici de transport cu câţiva angajaţi, nevoite să facă împrumuturi/factoring pentru a-şi credita clienţii care plătesc de multe ori la 90-120 de zile după ce primesc documentele CMR în original la birou.
Calcularea şi publicarea unui preţ minim de referinţă, sub care firmele de transport ar face cursele pe pierdere dacă sunt forţate de clienţi să reducă preţul până când businessul e nesustenabil
scurtarea lanţului de subcontractori

Deputatul PSD Brașov Augustin-Florin Hagiu a depus în Parlament un proiect de lege care interzice obligarea conducătorilor auto din transportul rutier de mărfuri să efectueze operațiuni de încărcare sau descărcare a mărfurilor transportate, punând astfel capăt unei practici abuzive care afectează de ani buni mii de șoferi din România.

„Șoferul trebuie să fie șofer, aceasta este meseria lui și trebuie respectată. El este responsabil de siguranța vehiculului, de respectarea timpilor de conducere și de livrarea mărfii în condiții sigure. Nu trebuie să fie obligat de angajator, de client sau de furnizor să facă o muncă ce nu îi aparține. Instituim prin lege respectul față de munca celor care țin România în mișcare”, a declarat deputatul Augustin Hagiu, inițiatorul proiectului. Acesta va fi prezent şi la Gala Tranzit de la Cluj, de pe 6 noiembrie, pentru a dezbate un pachet de măsuri legislative care ar putea îmbunătăţi condiţiile de operare pentru firmele de transport, deja încercate cu multe creşteri de cost şi reduceri de volume de transport.

Respect pentru o meserie grea și indispensabilă

Potrivit expunerii de motive, numeroși conducători auto sunt constrânși, direct sau indirect, să participe la descărcarea mărfurilor, deși această activitate nu face parte din fișa postului lor. Practica duce la suprasolicitare fizică, la încălcarea timpilor de odihnă și, implicit, la riscuri crescute pentru siguranța rutieră. „Această lege este despre respectul față de o meserie grea, despre demnitate profesională și despre siguranța tuturor participanților la trafic. Când un șofer este pus să descarce marfa după sute de kilometri, este epuizat și nu mai are timpul necesar de odihnă. Asta nu e doar o nedreptate socială, ci și un pericol real în trafic”, a adăugat Hagiu.

Claritate și echitate în relația dintre transportatori și beneficiari

Proiectul de lege prevede clar că obligația de a încărca sau descărca marfa revine beneficiarului transportului, furnizorului sau intermediarilor, nu conducătorului auto. Excepție fac doar situațiile specializate, cazuri în care natura activității impune participarea șoferului. Orice clauză contractuală care contravine acestor prevederi va fi nulă de drept, iar cei care încalcă legea vor putea fi sancționați cu amenzi între 10.000 și 30.000 de lei, aplicate de Inspecția Muncii.

„Vreau să punem capăt abuzurilor. Nu mai putem accepta ca șoferii profesioniști să fie transformați în muncitori necalificați, fără protecție, fără respect și fără siguranță. Această lege aduce ordine, echitate și respect într-un domeniu esențial pentru economia României”, a subliniat deputatul PSD Brașov.

Alinierea României la bunele practici europene

Inițiativa legislativă se aliniază modelelor existente în alte state europene. Spania și Portugalia au deja legi similare care interzic șoferilor de vehicule de peste 7,5 tone să încarce sau să descarce marfa. De asemenea, în Germania, legislația comercială stabilește clar că expeditorul este, de regulă, responsabil de încărcare și descărcare. „România trebuie să își respecte șoferii la fel cum o fac alte state din Uniunea Europeană. Nu este vorba de privilegii, ci de dreptate și normalitate. Acești oameni muncesc din greu, departe de familie, în condiții grele, și merită protecție și respect”, a transmis Hagiu.

O lege a respectului pentru cei care țin economia în mișcare

Proiectul de lege are un impact social pozitiv:

● întărește protecția muncii și sănătății șoferilor;

● reduce riscul de accidente de muncă;

● clarifică responsabilitățile între transportatori și beneficiari;

● contribuie la creșterea siguranței rutiere.

„Aceasta este legea respectului față de munca celor care țin România în mișcare. Șoferii nu cer favoruri, ci doar să li se recunoască dreptul de a-și face meseria – o meserie grea, dar esențială pentru economie. E timpul să le oferim condițiile și demnitatea pe care le merită”, a conchis deputatul Augustin-Florin Hagiu.