Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Potrivit unei analize realizate de DSV Road, una dintre cele mai mari companii de transport din Europa, piața de transport rutier de mărfuri a înregistrat o încetinire a ritmului de creștere în perioada ianuarie-iunie 2023, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ceea ce a dus și la stagnarea tarifelor de transport.

Ritmul de creștere al industrii de transport a încetinit și pe fondul unui consum mai redus, determinat de inflația ridicată. Conform companiei DSV Road prognoza pentru finalul acestui an, indică faptul că piața de transport din România va continua să crească, însă nu va depăși nivelul de creștere din 2022.

În acest an, volumele de mărfuri transportate au cunoscut o ușoară scădere, dar au revenit la capacitatea normală de gestionare, după provocările cunoscute în 2022 privind insuficiența capacității de transport de mărfuri care genera întârzieri ale acestora.

În ciuda scăderii volumelor de mărfuri și a ieftinirii motorinei, costurile de transport au rămas stabile.

Cu toate acestea, compania DSV Road a înregistrat o creștere mai mică în afaceri față de anul trecut. În prima jumătate a acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, creșterea înregistrată a fost de 20%, iar în perioada din 2022 față de 2021 a fost între 30% și 40%, în România. În privința volumelor de mărfuri transportate, DSV Road a livrat 280.000 de tone, în creștere cu 10%, comparativ cu primul semestru din 2022.

Transportul de tip grupaj continuă să fie extrem de căutat în cadrul companiei DSV Road, iar estimările indică faptul că cererea pentru acest tip de transport va crește cu 30% în acest an. În prezent, grupajul reprezintă peste 50% din afacerea DSV Road în România. În plus, cererea pentru transportul intern și soluțiile de green transport sunt, în continuare, în creștere.

În acest an, DSV Road se așteaptă să crească afacerea cu 10%, după ce în anul precedent a înregistrat o cifră de afaceri de 70 de milioane de euro, mai mare cu 40% față de anul 2021, datorită numărului mare de clienți și de cererii pentru toate tipurile de transport, în special, grupajul și transportul intermodal. România ocupă o poziție importantă în regiune pentru grupul danez DSV, care este prezent local de aproape 30 de ani.

„Dacă în 2022 piața de transport rutier de mărfuri a crescut destul de accelerat, anul acesta, potrivit datelor din primele șase luni, creșterea este mai mică în România, piața trecând printr-un proces de restabilizare. În același timp, la nivelul Europei, se resimte o încetinire a creșterii economice, spre exemplu Germania, care are cea mai puternică industrie de transport din Europa, a intrat în recesiune tehnică, înregistrând o scădere ușoară a pieței. Totuși, în acest context, impactul asupra pieței de transport rutier de mărfuri din România este destul de redus.”,

a explicat Sergiu Iordache, Managing Director DSV Road.

„Compania noastră a crescut constant, an de an, România având un potențial foarte mare în ceea ce privește transportul de mărfuri. Creșterea este susținută atât de numărul mai mare de clienți, cât și de dezvoltarea anumitor piețe, cum sunt ecommerce și automotive, unde volumele de mărfuri sunt tot mai mari. La nivel de servicii, transportul de tip grupaj este în continuare cel mai căutat, dar transportul intermodal are cea mai accelerată creștere datorită costurilor mai mici și a dorinței companiilor a folosi metode care protejează mediul.”,

a precizat Mihai Teodorescu, Country General Manager DSV Road.

Deoarece războiul din Ucraina și lipsa de aprovizionare cu gaz din Rusia au ridicat în ultimul an diverse întrebări sau chiar îngrijorări legate de ce se va întâmpla cu economia Germaniei, de care depinde în mare parte economia altor state europene, și care generează și nevoi semnificative de transport, Upply a realizat o analiză a ce se întâmplă în mod real acum în această țară care și-a construit puterea economică pe capacitatea sa de producție, integrarea în comerțul internațional și un ecosistem puternic de transport și logistică.

Analiza subliniază faptul că, încă de când privim imaginea de ansamblu a economiei Germaniei, putem remarca vulnerabilități ale modelului său de dezvoltare.

În 2021, potrivit cifrelor Băncii Mondiale, PIB-ul Germaniei său a ajuns la aproximativ 3.571 de miliarde de euro, cu mult înaintea celor din Franța, Italia și Spania și pe locul al patrulea în lume după Statele Unite, China și Japonia.

26,7% din PIB este realizat de industrie, față de media de 22,4% din zona euro, iar această pondere a fost relativ stabilă timp de 20 de ani, cu excepția unei scăderi legate de criza din 2008.

Când globalizarea a luat amploare și s-a accelerat, Germania s-a aflat într-o poziție foarte favorabilă, iar la începutul anilor 2000 industria sa beneficiat pe deplin de specializarea puternică în bunuri de capital, deoarece China, India și alte țări emergente au început să-și accelereze industrializarea. Deci, când au început să se instaleze fabrici în țările din emisfera sudică, mașinile germane erau peste tot, nu cele franceze, pentru că industria franceză a bunurilor de capital aproape că dispăruse. La fel, Germania a beneficiat de specializarea sa în mașini high-end într-un moment în care în China a apărut o clasă de mijloc care dorea să achiziționeze un BMW, un Mercedes sau un Audi, nu un Renault sau un Citroën.

Industria auto se află în fruntea principalelor sectoare industriale ale Germaniei, cu venituri anuale de peste 430 de miliarde de euro. Această țară se află pe locul al șaselea în lume în rândul producătorilor auto și pe primul în Europa, cu 3,7 milioane de vehicule asamblate în 2022, înaintea Spaniei și Franței, potrivit statisticilor OICA.

Germania se mai remarcă prin industriile de inginerie mecanică (aproximativ 250 de miliarde de euro), sectorul chimic și farmaceutic (aproximativ 200 de miliarde), industria agroalimentară (aproximativ 185 de miliarde) și sectorul ingineriei electrice (aproximativ 180 de miliarde de euro).

O altă caracteristică specială a economiei germane este densitatea rețelei de întreprinderi mici și mijlocii, adesea deținute de familii, și care au sediul în orașe mici. Acest ecosistem, numit Mittlestand, joacă un rol important în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și distribuția activității economice în întreaga țară, alături de principalii actori industriali și marile centre economice, și contribuie și la dinamismul țării în ceea ce privește inovarea și prezența internațională: 44% dintre companiile germane își exportă produsele și cel puțin una din două companii germane cu o cifră de afaceri anuală de cel puțin două milioane de euro este exportatoare.

Această bază industrială solidă oferă îi Germaniei o putere de neegalat în comerțul exterior, fiind una dintre puținele țări din UE care au o balanță comercială pozitivă.

În 2022, creșterea prețurilor la energie a cântărit foarte mult în economia Germaniei. Cu exporturi totale de 1.576 de miliarde de euro și importuri de 1.495 de miliarde de euro, Germania a înregistrat un excedent de 81 de miliarde de euro, față de 175,3 miliarde de euro în 2021 și 224 de miliarde de euro în 2019, ultimul an întreg înainte de pandemia de Covid-19. Importurile au crescut cu 24,1% din punct de vedere valoric, în timp ce exporturile au crescut cu 14,2%. Cu toate acestea, este o performanță relativ satisfăcătoare, având în vedere expunerea puternică a Germaniei la creșterea prețurilor la energie.

Autovehiculele și piesele de schimb au reprezentat 15,5% din totalul exporturilor, ceea ce le face principalele produse de export ale Germaniei în 2022, iar mașinile (13,3%) și substanțele chimice (10,3%) s-au clasat pe locurile al doilea și respectiv al treilea.