Din punct de vedere al lungimii, noul proiect nu poate fi catalogat drept o mare lucrare de infrastructură. Totuși, din perspectivă geopolitică și strategică, valoarea sa este uriașă. Cu doar 22 km de cale ferată, Ucraina face un pas decisiv spre integrarea în Uniunea Europeană, construind o linie la ecartamentul standard de 1.435 mm, în locul celui național de 1.520 mm, moștenit de la Imperiul Rus. Lucrările, începute în 2024 de Căile Ferate Ucrainene (UZ), au fost finalizate în mai puțin de un an, confirmând determinarea autorităților de la Kiev de a accelera integrarea în rețeaua europeană.

Noua linie leagă Chop de Ujhorod, două orașe din vestul țării, oferind o conexiune directă cu Ungaria și Slovacia. Capitala istorică a Transcarpatiei devine astfel primul centru regional important din Ucraina cu legătură feroviară directă la Uniunea Europeană. Oficialii UZ consideră acest proiect doar începutul unei strategii mai ample, care vizează construirea unei rețele feroviare extinse la ecartament european.
Chiar și în condițiile războiului cu Rusia, Ucraina își menține ambițiile de modernizare. În 2026 este programată finalizarea electrificării liniei Chop–Ujhorod, iar în paralel va începe construcția unei noi direcții către Liov, la granița cu Polonia, cu termen de finalizare estimat la trei ani. Investiția pentru linia Chop–Ujhorod, de sub 30 milioane de euro, a fost cofinanțată de Uniunea Europeană prin programul Connecting Europe Facility și de Banca Europeană de Investiții (BEI).
Pentru a înțelege în profunzime semnificația acestei decizii, trebuie analizat și contextul tehnic. În afara teritoriilor ce au aparținut Imperiului Rus – unde se utilizează ecartamentul de 1.520 mm – și a Peninsulei Iberice (Spania și Portugalia), care operează pe 1.668 mm, întreaga Europă folosește ecartamentul standard de 1.435 mm.
Spania a fost prima care a decis în 1992 să construiască o linie de mare viteză, Madrid–Sevilia, la ecartament standard. Ulterior, autoritățile iberice au lansat un plan de convertire graduală a rețelei principale, parte a coridoarelor transeuropene TEN-T, pentru a sprijini în special transportul de marfă. Soluția tehnică adoptată acolo a fost dubla cale – folosirea simultană a ecartamentului standard și a celui iberic pe aceeași linie. Această metodă a fost posibilă datorită diferenței mari de dimensiune (1.668 mm vs. 1.435 mm), care permite montarea unei a treia șine fără costuri prohibitive, cu dificultăți tehnice ridicate doar în zonele de macazuri.
Situația Ucrainei este însă mult mai complicată. Diferența dintre ecartamentul rusesc de 1.520 mm și cel european este de numai 85 mm. Din acest motiv, nu se poate instala pur și simplu o a treia șină, ci ar fi nevoie de patru șine pe fiecare linie, ceea ce face proiectul costisitor și dificil din punct de vedere tehnic.
Prin urmare, soluția realistă pentru Ucraina este construirea de linii noi, exclusiv la ecartament european. Aceasta nu doar că va permite integrarea fizică și logistică în rețeaua feroviară a Uniunii Europene, dar va reprezenta și o declarație politică fermă privind direcția strategică a țării: desprinderea de moștenirea infrastructurală rusească și conectarea durabilă la piața europeană.
Municipiul Ploiești va beneficia de consultanță din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru dezvoltarea proiectelor de transport ecologic. Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu la nivel european de a transforma orașele în spații mai sănătoase, atât pentru locuitori, cât și pentru mediu. În acest sens, vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris și primarul municipiului Ploiești, Mihai Polițeanu, au semnat un acord privind sprijinul consultativ pentru oraș, un important centru industrial situat la 56 de kilometri de București.
Orașul Ploiești, care deservește o populație metropolitană de peste 266.000 de locuitori, dorește să-și modernizeze infrastructura de transport local pentru a ține pasul cu creșterea economică a zonei și reducerea emisiilor care duc la încălzirea globală.
În conformitate cu acordul semnat cu municipiul Ploiești, echipa de consultanță a BEI își va trimite experții proprii și consultanți externi pentru a oferi îndrumări privind managementul financiar pentru proiectele de transport. De asemenea, este disponibilă asistență și pentru pregătirea cererii de grant în cadrul Pilonului 3 al Programului Uniunii Europene „Tranziție justă” – facilitatea de împrumut pentru sectorul public. Sprijinul este oferit prin intermediul platformei de consiliere InvestEU. În plus, asistența ar putea continua și într-o etapă ulterioară.
„Suntem deosebit de încântați să sprijinim municipiul Ploiești în aceastră trecere către neutralitatea climatică”, a precizat vicepreședintele BEI Ioannis Tsakiris. „Acest parteneriat reflectă angajamentul nostru față de acțiunile climatice și dezvoltare urbană durabilă.”
De-a lungul istoriei, reședința județului Prahova, Ploiești a fost o bază a industriei petroliere și servește drept centru pentru rafinarea țițeiului și petrochimie. Este al nouălea cel mai mare municipiu din România, iar proximitatea sa față de alte centre industriale și de destinații turistice îi sporesc potențialul de a deveni parte a unui important coridor economic și de transport major.
„Parteneriatul nostru cu BEI este important și promovează dezvoltarea orașului nostru.”, a completat Mihai Polițeanu, primarul Ploieștiului. „Avem în vedere investiții care se aliniază îndeaproape cu obiectivele sociale și de mediu ale UE, contribuie la reducerea emisiilor de carbon și la consolidarea angajamentelor României față de dezvoltarea urbană durabilă.”
BEI oferă know-how tehnic și financiar pentru a sprijini dezvoltarea de proiecte durabile și rentabile în diverse sectoare. În România, echipa de consultanță a BEI asistă autoritățile și companiile în pregătirea investițiilor de infrastructură, îmbunătățirea planificării proiectelor și creșterea accesului la finanțarea UE prin servicii personalizate și consolidarea capacităților.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit