Belgia Archives - Pagina 2 din 33

Context: Mercosur ca factor declanșator, logistica ca „victimă colaterală”

Primele zile din 2026 au adus o nouă rundă de proteste agricole în mai multe state europene, cu efect direct asupra transportului rutier și a fluxurilor intermodale. Miza politică este acordul de liber schimb UE–Mercosur, pe care organizațiile de fermieri îl contestă din perspectiva concurenței la import și a standardelor de producție, iar pentru lanțurile logistice consecința imediată a fost blocarea unor coridoare TEN-T și a acceselor la porturi.

Pe 9 ianuarie, o majoritate de state membre UE a confirmat oficial sprijinul pentru semnarea acordului, în pofida opoziției unor guverne și a presiunii protestelor. În paralel, Reuters a indicat că blocul Mercosur are în vedere semnarea pe 17 ianuarie 2026, ceea ce a menținut tensiunea în stradă și după 9 ianuarie.

Franța: nodul critic pentru transportul european

Franța a concentrat cele mai sensibile puncte pentru tranzitul continental, mai ales pe axele dintre Benelux–Paris–Spania și pe culoarul mediteranean. În intervalul 7–9 ianuarie, au fost semnalate blocaje și încetiniri pe autostrăzi cu relevanță internațională, inclusiv legături spre Belgia și spre frontiera spaniolă (zona atlantică). În aceeași perioadă, presiunea a urcat și pe zona pariziană, unde convoaiele și blocajele au complicat accesul în capitală și distribuția urbană.

După 9 ianuarie, protestele nu s-au „stins” uniform: au continuat și acțiuni anunțate ca fiind de durată, inclusiv blocaje planificate pe artere majore (ex. A7 în sudul Lyonului, în anumite episoade), ceea ce a păstrat riscul de efect de domino în rețea.

Spania: Catalonia, presiune pe coridorul mediteranean și pe porturi

În Catalonia, protestul a vizat direct conexiunile cu Franța și funcționarea porturilor. Blocajele de pe AP-7/N-II au lovit una dintre cele mai utilizate legături transfrontaliere rutiere, iar acțiunile asupra accesului la portul Tarragona au afectat schimbul navă–camion/navă–tren.

După 9 ianuarie, au apărut semnale de „relaxare” parțială: unele baraje au fost ridicate, însă puncte cheie au rămas active (inclusiv pe AP-7 și la port), ceea ce a menținut întârzierile pentru fluxurile industriale și containere.

Belgia: blocaje la Zeebrugge și fricțiuni pe accesul portuar

În Belgia, una dintre cele mai sensibile consecințe a fost legată de accesul rutier către portul Zeebrugge. Autoritatea portuară a comunicat explicit despre blocaje cu tractoare la rondul de deasupra A11, cu oprirea completă a traficului în anumite intervale.
Presa locală a relatat și despre acțiuni similare în alte zone, cu trecerea camioanelor „în reluare” pe anumite porțiuni, evitându-se uneori colapsul total, dar cu pierdere de timp și capacitate în ferestrele de intrare/ieșire din port.

Germania și Grecia: blocaje regionale, cu risc pe rutarea alternativă

În Germania, autoritățile au încercat să limiteze blocările totale la intrările pe autostrăzi, însă au existat încetiniri și întreruperi regionale care au afectat distribuția și conexiunile spre nodurile logistice.
În Grecia, protestele au inclus închideri și blocaje pe axe naționale și la puncte de frontieră, cu impact direct asupra transportului rutier și a tranzitului balcanic.

Confirmarea sprijinului statelor UE pentru semnare a ridicat miza politică internă în unele țări. În Franța, de exemplu, disputa s-a mutat și în zona parlamentară, cu tensiuni legate de moțiuni și poziționări partinice pe tema acordului.

Pentru lanțul logistic, efectele tipice ale acestor blocaje au fost:

creșterea timpilor de tranzit și degradarea punctualității, mai ales pe rutele Franța–Spania și pe conexiunile către porturi;
costuri operaționale suplimentare (carburant, ore de conducere „consumate” în congestie, repoziționări, penalități contractuale);
presiune pe intermodal prin întreruperea alimentării terminalelor (camion–feroviar / camion–maritim) și formarea de cozi în zonele portuare;
relocarea fluxurilor pe rute secundare, cu risc mai mare de blocaj local, restricții de tonaj și timpi imprevizibili.

**Sursă foto: Tranzit AI

Această finanțare va ajuta 3.414 de angajați afectați de închiderea uzinei Audi din Bruxelles.

În februarie 2025, Audi a încetat producția modelului Q8 e-tron la Bruxelles și a închis fabrica. Această evoluție a dus, de asemenea, la concedierea mai multor furnizori ai Audi.

Măsurile finanțate de Fondul de ajustare la globalizare (FEG) vor ajuta 2.580 de foști angajați ai Audi și 834 de angajați ai furnizorilor Audi să dobândească noi competențe și să reintre pe piața muncii. Finanțarea va sprijini inițiative precum consilierea profesională, formarea în noi competențe specializate și transferabile și asistența acordată lucrătorilor disponibilizați pentru a-și înființa propriile întreprinderi.

Costul total al acestor măsuri este estimat la 8,8 milioane de euro, din care 85% (7,5 milioane de euro) sunt acoperite de Comisia Europeană și 15% (1,3 milioane de euro) de serviciile publice regionale belgiene de ocupare a forței de muncă.

Autoritățile belgiene au început să acorde asistență din FEG lucrătorilor în februarie 2025, la doar câteva luni după ce au avut loc concedierile inițiale și după încheierea serviciilor de sprijin pentru angajați furnizate de Audi. FEG acoperă retroactiv aceste cheltuieli.

Propunerea Comisiei Europene trebuie acum aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Totodată, trebuie să obțină majoritatea în Parlamentul European și majoritatea calificată în Consiliu.

Din 2007, FEG a acordat asistență unui număr de peste 181.000 de persoane din 20 de state membre, intervenind în 186 de cazuri și acordând 727 de milioane euro. Aceste fonduri completează măsurile naționale active de pe piața muncii.

Conform ultimului raport de activitate al FEG, peste opt din zece (81%) lucrători disponibilizați și-au găsit un nou loc de muncă în termen de 18 luni de la primirea sprijinului din partea FEG.

Prin îmbunătățirea competențelor și a capacității de inserție profesională a șomerilor, FEG contribuie în mod direct la creșterea nivelului general de competențe al întreprinderilor europene. Acest lucru, la rândul său, favorizează o economie europeană mai dinamică și mai competitivă, creând locuri de muncă de mai bună calitate.

Sprijinirea lucrătorilor europeni în dobândirea și perfecționarea competențelor pentru a răspunde cerințelor în rapidă evoluție ale pieței forței de muncă rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană. În noiembrie 2025, Comisia a lansat programul-pilot „Skills Guarantee” pentru a sprijini lucrătorii aflați în tranziție prin recalificare. Această inițiativă emblematică va completa „Union of Skills”, menit să consolideze sectoarele industriale strategice.