Brașov Archives - Pagina 3 din 11

Autostrada Brașov–Bacău nu este doar un proiect de infrastructură rutieră, ci o investiție strategică ce poate schimba fluxurile de transport dintre estul și vestul țării. Conectată la autostrăzile A1 și A7 și integrată în rețeaua europeană TEN-T, A13 este văzută de CNIR drept un viitor coridor de mobilitate și dezvoltare economică pentru transportatori, industrie și logistică. Deși se află încă în faza de elaborare a Studiului de Fezabilitate, proiectul începe să capete o dimensiune mai amplă decât cea a unei simple legături rutiere între două regiuni istorice. Potrivit directorului general ing. Gabriel Budescu, A13 face parte dintr-un coridor de conectivitate care va lega Moldova de Transilvania și, mai departe, de principalele piețe europene.

În prezent, cea mai mare parte din transportul dintre Moldova și centrul țării se desfășoară pe DN11, prin Pasul Oituz, un traseu care generează frecvent întârzieri, costuri suplimentare și dificultăți operaționale pentru transportatori. Prin realizarea A13, traficul greu va beneficia de o infrastructură modernă, proiectată la standarde europene, care va reduce timpul de deplasare, consumul de combustibil și uzura vehiculelor, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere.

Totodată, A13 va pune în valoare și va completa funcțional aliniamentul Brașov–Făgăraș. În contextul în care lucrările pe secțiunea Sibiu–Făgăraș sunt deja în desfășurare, Compania Națională de Investiții Rutiere consideră importantă deblocarea proiectului Brașov–Făgăraș. De asemenea, împreună cu drumul de mare viteză Focșani–Brăila, A13 contribuie la formarea unui nou coridor strategic de transport între porturile de la Dunăre și Marea Neagră și vestul Europei, înlesnind accesul către piețele europene. „A13 va facilita accesul direct al investitorilor, firmelor și parcurilor logistice din Moldova la rețeaua europeană de autostrăzi TEN-T”.

Pe lângă efectul de coridor, secțiunea Brașov-Bacău va prelua traficul local și de tranzit de pe rețeaua de drumuri naționale, în special DN 11, realizând legătura între obiectivele de investiții A3 București-Ploiești-Brașov (viitoarea autostradă de pe Valea Prahovei), legătura cu A1 București-Sibiu prin secțiunea A13 Sibiu-Făgăraș-Brașov, precum și cu A7 Autostrada Moldovei.

Rețeaua de conexiuni începe să fie definită

Un pas important în evoluția proiectului a fost aprobarea soluțiilor pentru cele 15 noduri rutiere care vor asigura conectarea autostrăzii la rețeaua de drumuri naționale și județene din cele 3 județe. În cadrul aceleiași etape au fost stabilite și amplasamentele viitoarelor spații de servicii, parcări, centre de întreținere și coordonare, precum și alte facilități necesare exploatării autostrăzii.

Pentru sectorul logistic, aceste noduri reprezintă mai mult decât simple puncte de acces. Experiența proiectelor similare arată că zonele aflate în proximitatea marilor intersecții rutiere devin, în timp, puncte de atracție pentru investiții industriale, centre logistice și dezvoltări comerciale. Tocmai de aceea, directorul Gabriel Budescu consideră că toate cele 15 noduri au o importanță strategică, acestea urmând să contribuie la dezvoltarea economică a regiunilor traversate de noua autostradă.

Pe lângă componenta rutieră, autostrada va integra o serie de sisteme inteligente de transport, menite să crească eficiența și siguranța circulației. Proiectul prevede servicii de informare în timp real privind condițiile de trafic, avertizări asupra incidentelor, monitorizarea greutății și gabaritului vehiculelor, managementul parcărilor pentru camioane și sisteme moderne de control și taxare.

Monitorizarea traficului va fi realizată prin camere video amplasate la fiecare doi kilometri, sisteme automate de detectare a incidentelor, stații meteo complet echipate, senzori de polei și panouri cu mesaje variabile. În tuneluri vor fi instalate sisteme suplimentare de supraveghere, apel de urgență și detectare automată a evenimentelor.

Pentru administrarea și exploatarea infrastructurii vor fi construite trei Centre de Întreținere și Coordonare, care vor monitoriza permanent traficul și condițiile meteorologice și vor coordona intervențiile în caz de incidente sau fenomene meteo severe.

Documentația prevede și dezvoltarea unor spații de servicii moderne, dotate cu stații de alimentare și puncte de încărcare pentru vehicule electrice. În plus, posibilitatea realizării unor facilități dedicate transportului verde, inclusiv pentru camioane electrice, este analizată în cadrul Studiului de Fezabilitate.

A13 va traversa una dintre cele mai dificile zone din punct de vedere geografic, ceea ce presupune construirea unui număr semnificativ de poduri, viaducte, pasaje și tuneluri. Configurația finală a traseului și amplasarea structurilor majore vor fi stabilite după finalizarea Studiului de Fezabilitate, care are ca termen luna ianuarie a anului viitor.

Finanțarea documentației este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, iar lansarea licitației pentru proiectare și execuție va putea avea loc doar după finalizarea studiului și aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

„Construirea autostrăzilor în zona de munte este condiționată de maturitatea și pregătirea temeinică a proiectelor, asigurarea finanțării, parcurgerea etapelor birocratice, atât înainte de începerea efectivă a lucrărilor, cât și în timpul derulării acestora”, răspunde directorul Gabriel Budescu criticilor privind ritmul lent al dezvoltării infrastructurii montane.

În ceea ce privește contractele pentru proiectarea și execuția loturilor de autostradă din zona de munte, pentru A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț, loturile dintre Sărățeni (Mureș) și Pipirig (Neamț) cu o lungime de 116 km, acestea sunt în etapa realizării Proiectului Tehnic, iar CNIR, împreună cu antreprenorii, depun toate eforturile pentru accelerarea proiectelor și începerea execuției în această vară.

Noua OUG 8/2026 aduce o serie de facilități fiscale care pot accelera modernizarea sectorului logistic și investițiile în tehnologii avansate.

Sonia Voinescu,Managing Associate D&B David si Baias a declarat în cadrul conferinței de fiscalitate și digitalizare de la Brașov că actul normativ introduce amortizarea super accelerată de 65% pentru echipamente tehnologice, deduceri suplimentare pentru companiile listate la bursă, credit fiscal rambursabil pentru activitățile de cercetare și dezvoltare, precum și neimpozitarea parțială a rezervelor provenite din profit reinvestit.

Pentru operatorii logistici, măsurile pot reduce semnificativ costurile investițiilor în depozite automatizate, flote electrice sau hibride și sisteme digitale de management logistic și supply chain. În practică, noile facilități fiscale pot reduce semnificativ perioada de recuperare a investițiilor și pot accelera adoptarea tehnologiilor moderne în transport și logistică.

În același timp, România lansează un amplu program de stimulare a investițiilor strategice, cu alocări publice de ordinul miliardelor de euro, având ca obiectiv atragerea capitalului în sectoare industriale-cheie, modernizarea tehnologică și consolidarea rezilienței economice.

Noua schemă vizează proiecte de investiții de minimum 1 miliard de lei, realizate pe teritoriul nostru, care generează efecte multiplicatoare în economie și contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare, tehnologii verzi, cercetare-dezvoltare și crearea de locuri de muncă înalt calificate.

„Companiile eligibile trebuie să demonstreze o cifră de afaceri medie anuală de minimum 50 de milioane de lei în ultimii trei ani și active de cel puțin 50 de milioane de lei. Investițiile susținute vor trebui menținute minimum cinci ani după finalizare”.

Sprijinul financiar va include granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital, pentru a facilita implementarea proiectelor de amploare.

Un accent special este pus pe dezvoltarea unor sectoare prioritare precum industria prelucrătoare, exploatarea resurselor minerale critice, tehnologiile „net-zero”, cercetarea și dezvoltarea de înaltă tehnologie, industria de apărare și proiectele destinate convergenței regionale.

Pentru aceste domenii, statul pregătește scheme de ajutor care includ granturi, credite fiscale acordate pe o perioadă de până la șapte ani, dar și deduceri suplimentare de până la 200% pentru cheltuielile cu active corporale și necorporale în cercetare-dezvoltare.

Bugetele totale alocate pentru principalele programe destinate industriei prelucrătoare, tehnologiilor strategice și cercetării-dezvoltării ajung la aproximativ 1,05 miliarde de euro, reprezentând una dintre cele mai ambițioase inițiative de stimulare economică din ultimii ani.