Emil Boc (RO-PPE) este membru al CoR din 2019 și a fost raportorul a numeroase avize pe teme legate de educație, cum ar fi cele referitoare la Spațiul european al educației, Strategia europeană pentru universități și modul în care UE abordează provocarea exodului creierelor. În noul său rol de președinte al Comisiei COTER, domnul Boc își va concentra activitatea politică pe modul utilizării bugetului UE și a fondurilor de coeziune, decarbonizarea transporturilor și lansarea unei reflecții prospective ce asigură și în viitor o politică de coeziune puternică și eficientă.
Emil Boc a comentat alegerea sa astfel: „În calitate de președinte COTER, unul dintre cele mai importante priorități este să mă asigur că vom avea o implementare eficientă, durabilă și calitativă a actualelor programe de coeziune și o politică de coeziune puternică în viitor. Vom dedica foarte multă atenție viitoarelor dezbateri pe acest subiect. Mă voi întâlni, în curând, cu comisarul UE pentru politica de coeziune și reforme, Elisa Ferreira, pentru a discuta despre Planul nostru de Acțiune Comun: trebuie să lucrăm îndeaproape cu Comisia pentru a oferi sprijinul necesar autorităților locale și regionale și pentru a accelera implementarea proiectelor. Vreau să mă asigur că activitatea noastră din Comisia COTER are un impact real în teritoriile noastre și că nicio regiune nu este lăsată în urmă, indiferent de dimensiune, provocări demografice sau geografice. Trebuie să lucrăm împreună cu toate instituțiile UE și să ne asigurăm că vocea orașelor și regiunilor și a cetățenilor noștri este auzită. Coeziunea nu este o tehnicalitate, ci un principiu politic, este lipiciul care menține Europa unită. Viitorul democratic al Europei. depinde de viitorul politicii de coeziune. În special, în aceste momente dificile avem nevoie de coeziune și solidaritate pentru a putea răspunde corect și eficient la nevoile cetățenilor noștri.”
Președintele CoR, domnul Vasco Alves Cordeiro, l-a felicitat pe domnul Boc pentru alegerea sa, spunând: „Emil Boc devine președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE într-un moment crucial pentru regiuni și orașe și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică și redresarea – încă în curs – în urma pandemiei conferă politicii de coeziune un rol și mai important pentru a păstra laolaltă UE. Experiența domnului Boc va ajuta Comitetul să pledeze mai ferm pentru o politică de coeziune mai puternică.” Comisia COTER urmărește îndeaproape dosarele legate de politica de coeziune, de bugetul UE, de politica în domeniul transporturilor, de dezvoltarea teritorială, de cooperarea transfrontalieră și de chestiunile urbane.
Angajarea pentru neutralitatea climei până în 2050 nu se poate face fără sprijin financiar. Tocmai de aceea, Fondul de tranziție justă (JTF) va ajuta țările Uniunii Europene (UE) să abordeze impactul social și economic al tranziției către neutralitatea climatică.
Pachetul cuprinde 7,5 miliarde de euro din cadrul financiar multianual 2021-2027 și încă 10 miliarde de euro din Instrumentul de redresare al UE. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să se concentreze pe diversificarea economică, reconversie sau crearea de locuri de muncă ori să contribuie la o tranziție către o economie europeană durabilă, neutră din punct de vedere climatic și circulară.
JTF va sprijini microîntreprinderile, universitățile și instituțiile publice de cercetare, precum și investițiile în noile tehnologii energetice, eficiența energetică și mobilitatea locală durabilă. Incinerarea deșeurilor nu va primi sprijin prin intermediul JTF, nici scoaterea din funcțiune și nici construcția centralelor nucleare, activitățile legate de produsele din tutun și investițiile legate de combustibilii fosili.
În planurile lor de tranziție justă, statele membre trebuie să își identifice domeniile cele mai afectate de tranziția energetică și să concentreze acolo resursele JTF pe care le primesc. La inițiativa Parlamentului European (PE), un „mecanism de recompensare ecologică” va fi introdus în JTF dacă resursele fondului vor fi majorate după 31 decembrie 2024. Aceste resurse suplimentare ar fi distribuite între statele membre care vor reuși să reducă emisiile industriale de gaze cu efect de seră.
Alte aspecte cheie ale regulamentului Accesul la JTF pentru statele membre va fi condiționat de adoptarea de angajamente la nivel național pentru realizarea neutralității climatice până în 2050. Înainte de adoptarea acestui obiectiv, statele membre vor avea dreptul la doar 50% din alocarea lor națională. Întreprinderile aflate în dificultate financiară pot primi sprijin în conformitate cu normele temporare ale UE de ajutor de stat stabilite pentru a aborda circumstanțe excepționale. Resursele pot fi transferate din alte fonduri de coeziune în mod voluntar. Proporția investițiilor furnizate prin finanțare UE (cofinanțare) este stabilită la maximum 85% pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 70% pentru regiunile de tranziție și 50% pentru regiunile mai dezvoltate. Propunerea a fost adoptată în PE cu 615 voturi pentru, 35 împotrivă și 46 de abțineri.
Odată ce Consiliul va adopta în mod formal acordul, regulamentul va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Fondul de tranziție justă este primul pilon al mecanismului de tranziție justă, un instrument cheie pentru a sprijini regiunile, industriile și lucrătorii care se așteaptă să se confrunte cu cele mai mari provocări din implementarea Acordului verde european. Legislatorii au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la JTF la 9 decembrie 2020.
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit