bugete Archives - Traficmedia

Noua OUG 8/2026 aduce o serie de facilități fiscale care pot accelera modernizarea sectorului logistic și investițiile în tehnologii avansate.

Sonia Voinescu,Managing Associate D&B David si Baias a declarat în cadrul conferinței de fiscalitate și digitalizare de la Brașov că actul normativ introduce amortizarea super accelerată de 65% pentru echipamente tehnologice, deduceri suplimentare pentru companiile listate la bursă, credit fiscal rambursabil pentru activitățile de cercetare și dezvoltare, precum și neimpozitarea parțială a rezervelor provenite din profit reinvestit.

Pentru operatorii logistici, măsurile pot reduce semnificativ costurile investițiilor în depozite automatizate, flote electrice sau hibride și sisteme digitale de management logistic și supply chain. În practică, noile facilități fiscale pot reduce semnificativ perioada de recuperare a investițiilor și pot accelera adoptarea tehnologiilor moderne în transport și logistică.

În același timp, România lansează un amplu program de stimulare a investițiilor strategice, cu alocări publice de ordinul miliardelor de euro, având ca obiectiv atragerea capitalului în sectoare industriale-cheie, modernizarea tehnologică și consolidarea rezilienței economice.

Noua schemă vizează proiecte de investiții de minimum 1 miliard de lei, realizate pe teritoriul nostru, care generează efecte multiplicatoare în economie și contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare, tehnologii verzi, cercetare-dezvoltare și crearea de locuri de muncă înalt calificate.

„Companiile eligibile trebuie să demonstreze o cifră de afaceri medie anuală de minimum 50 de milioane de lei în ultimii trei ani și active de cel puțin 50 de milioane de lei. Investițiile susținute vor trebui menținute minimum cinci ani după finalizare”.

Sprijinul financiar va include granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital, pentru a facilita implementarea proiectelor de amploare.

Un accent special este pus pe dezvoltarea unor sectoare prioritare precum industria prelucrătoare, exploatarea resurselor minerale critice, tehnologiile „net-zero”, cercetarea și dezvoltarea de înaltă tehnologie, industria de apărare și proiectele destinate convergenței regionale.

Pentru aceste domenii, statul pregătește scheme de ajutor care includ granturi, credite fiscale acordate pe o perioadă de până la șapte ani, dar și deduceri suplimentare de până la 200% pentru cheltuielile cu active corporale și necorporale în cercetare-dezvoltare.

Bugetele totale alocate pentru principalele programe destinate industriei prelucrătoare, tehnologiilor strategice și cercetării-dezvoltării ajung la aproximativ 1,05 miliarde de euro, reprezentând una dintre cele mai ambițioase inițiative de stimulare economică din ultimii ani.

Lipsa aprobării Bugetelor Generale ale Statului în ultimii trei ani a menținut blocată actualizarea cuantumurilor indemnizațiilor aplicate în sectorul transportului rutier de mărfuri, atât în cazurile de oprire a vehiculelor, cât și în situațiile de daune sau accidente.

Mai mult, schimbarea indicatorului de referință folosit pentru calcularea acestor sume – aprobată în 2009 și bazată pe IPREM (Indicatorul Public de Venituri cu Efecte Multiple) și nu pe salariul minim pe economie (SMI), cum se folosea anterior – a dus la o scădere cu peste 80% a cuantumurilor indemnizațiilor pentru transportatori.

Deși reforma Legii Organizării Transporturilor Terestre din 2003 prevedea deja aceste indemnizații, Legea Contractului de Transport Terestru din 2009 a clarificat mai precis situațiile în care se aplică aceste sume. Astfel, această lege recunoaște dreptul transportatorului de a cere despăgubiri pentru oprirea vehiculului dacă trebuie să aștepte mai mult de o oră pentru încărcarea sau descărcarea mărfii. Același criteriu se aplică și în alte situații în care vehiculul este imobilizat din motive care nu țin de vinovăția transportatorului, cum ar fi accidente sau evenimente neprevăzute.

Însă, spre deosebire de vechea lege, care folosea SMI ca referință, legea din 2009 a trecut la IPREM. Problema este că, spre deosebire de SMI, IPREM nu s-a actualizat anual în acești ani din cauza neaprobării bugetelor – de exemplu, în 2010, 2011 și 2012 – și situația s-a înrăutățit în ultimii trei ani, când bugetul nici măcar nu a fost adoptat, astfel că IPREM a rămas înghețat din 2022, împiedicând actualizarea indemnizațiilor pentru transport.

Mai mult, schimbarea indicatorului a dus la o scădere dramatică a valorii indemnizațiilor, pentru că, între 2009 și 2026, SMI a crescut cu peste 95%, în timp ce IPREM a urcat doar cu aproximativ 13%. Astfel, diferența depășește 80% în defavoarea transportatorilor. Din acest motiv, Fenadismer solicită Ministerului Transporturilor să promoveze urgent o lege care să permită actualizarea imediată a IPREM pentru 2026, cu un creștere substanțială față de valoarea actuală.