cale ferata Archives - Traficmedia

Lucrările la pasajul Solventul au atins cea mai complexă etapă a șantierului, ceea ce implică subtraversarea a zece linii de cale ferată, fără a afecta circulația trenurilor, a comunicat Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, pe rețelele sale de socializare.

Proiectul începe construcția structurii care va susține pasajul. Acesta va include o linie de tramvai, patru benzi de circulație, piste de bicicletă și trotuare. Lucrarea de la pasajul Solventul este considerată crucială deoarece va avea un impact semnificativ asupra mobilității și conectivității urbane în Timișoara, oferind soluții pentru toate mijloacele de transport. Realizarea pasajului este o conexiune mult așteptată de timișoreni și în sfârșit devine realitate.

De asemenea, pasajul Solventul va revoluționa conexiunile între zona Ronaț – Mehala – Bogdăneștilor și restul orașului Timișoara.

Timișoara se dezvoltă cartier cu cartier, subliniind o direcție fermă către modernizare și progres continuu. Primarul Fritz a subliniat că viziunea de dezvoltare urbană este esențială pentru menținerea orașului într-o formă modernă și ar trebuie să fie continuată și după 9 iunie.

Franța avansează cu frâna de mână trasă în ceea ce privește adaptarea marilor coridoare feroviare europene. În special proiectele privind linia din stânga Rinului și secțiunea franceză a liniei Torino-Lyon sunt constant puse sub semnul întrebării. La aproape 6 ani de la accidentul de la Rastatt, care a dus la blocarea axei nord-sud, principalul coridor din inima Germaniei, există încă o dezbatere privind oportunitatea de a realiza modernizarea și adaptarea liniei din stânga Rinului. Deci lipsa rutelor alternative, cu repercusiunile sale, nu a servit drept lecție, dacă suntem încă la nivel de discuție.

Elveția, deosebit de sensibilă la această temă, este dispusă să cheltuiască fonduri proprii în așa măsură încât a decis, cu ceva timp în urmă, să contribuie financiar la electrificarea și adaptarea liniei de pe teritoriul francez, cu scopul de a direcționa până la 60 de trenuri de marfă pe zi pe această rută alternativă. Dar, potrivit unor surse franceze, Parisul, după ce a amânat orice decizie, nu și-ar putea defini poziția decât în octombrie 2023.

În cazul în care Franța și Elveția ajung la un acord pentru a lucra împreună de-a lungul întregului coridor comun, Germania, care a tras de timp până acum, va putea cu greu să refuze să își facă partea pe propriul tronson, pentru că lucrările de cvadruplicare care se desfășoară de mulți ani pe partea cealaltă, cea a coridorului din dreapta Rinului, același afectat de accidentul de la Rastatt, nu se întrevăd, ba chiar se vorbește de închiderea șantierelor în 2040-2045.

Până acum a existat un singur exemplu bun, cel al podului de cale ferată peste Rin între Strasbourg și Kehl, care a fost reconstruit și modernizat la cale dublă în 2010. Chiar dacă mai rămân de rezolvat unele probleme tehnice și organizatorice (locomotive omologate, calificarea mecanicilor de locomotivă), traseul francez ar putea oferi o alternativă viabilă pentru a face față lucrărilor planificate pe rețeaua germană.
60 de parlamentari francezi s-au adresat direct președintelui Emmanuel Macron pentru a-i cere să accelereze construcția tronsoanelor de acces la tunelul de bază care se află într-un stadiu avansat de construcție în cadrul tronsonului transfrontalier Torino-Lyon, temându-se că proiectul va fi amânat după 2045.

Această teamă are rădăcini bine întemeiate. Cel mai recent raport elaborat de Conseil d’Orientation des Infrastructures, un organism consultativ al Ministerului francez al Transporturilor, în analiza diferitelor alternative de traseu, a sugerat o preferință voalată pentru ruta Dijon-Modane în locul coridorului care ar lega tunelul de bază de la Mont Cenis de Lyon.

În acest caz, noua linie dintre nodul Lyon și Saint-Jean-de-Maurienne ar ajunge să fie a doua prioritate și ar putea fi pusă pe șantier în aproximativ 10 ani, cu o finalizare prevăzută în jurul lui 2045, la mai mult de un deceniu după punerea în funcțiune planificată a tunelului de bază de la Mont Cenis. În cele din urmă, această decizie aparține guvernului, de unde și apelul parlamentarilor.