Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

După patru luni consecutive de scădere, piața italiană a camioanelor a înregistrat o creștere modestă de 1,8% în februarie 2025, întrerupând astfel o tendință negativă prelungită. Deși această evoluție este un semnal pozitiv, nu indică încă o revenire solidă și structurală a sectorului. Potrivit datelor Unrae, bazate pe înmatriculările raportate de Ministerul Transporturilor, în luna februarie s-au înregistrat 2.285 de unități, față de 2.245 în aceeași lună a anului precedent.

Evoluții diferite pe segmentele de vehicule

Dinamica pieței nu a fost uniformă în toate categoriile. Vehiculele comerciale ușoare (între 3,51 și 6 tone) au avut o creștere puternică de 6,3%, atingând 102 unități înmatriculate, față de 96 în februarie 2024. În același timp, segmentul greu (peste 16 tone) a crescut cu 2,2%, ajungând la 1.911 unități.

În cadrul acestui segment, șasiurile au cunoscut o expansiune semnificativă de +18%, cu 833 de unități înmatriculate. Pe de altă parte, cererea de tractoare rutiere a scăzut brusc, ajungând la 1.078 de unități, înregistrând o scădere de 7,3%. Această tendință negativă s-a acumulat încă de la începutul anului, cu o contracție totală de 12,9%.

Un indicator al stării economiei industriale

Paolo A. Starace, președintele secției de vehicule comerciale a Unrae, a atras atenția asupra scăderii înmatriculărilor de tractoare, subliniind că acest tip de vehicul este strâns legat de tendințele industriei producătoare și transportatoare. Potrivit acestuia, declinul reflectă provocările economice și industriale ale Italiei, iar situația devine și mai complexă într-un context geopolitic tensionat.

Europa trebuie să-și întărească autonomia industrială și economică, echilibrându-se între blocurile economice asiatic și nord-american. Acesta a mai spus că incertitudinile legate de reglementările europene și costurile ridicate ale investițiilor în transportul ecologic pun presiune suplimentară asupra sectorului.

Măsurile UE, insuficiente pentru sectorul transportului greu

În ceea ce privește recentele măsuri anunțate de Comisia Europeană, Starace a salutat prelungirea scutirii de la plata taxei de drum pentru vehiculele comerciale cu emisii zero, însă consideră că planul de acțiune al UE este insuficient și întârziat.

Sectorul transportului greu pare să fie în continuare ignorat în prioritățile Uniunii Europene. Este absolut necesar să existe o mai mare flexibilitate în ceea ce privește obiectivele de emisii pentru vehiculele grele, așa cum s-a prevăzut deja pentru vehiculele ușoare.

Nevoia urgentă de investiții în infrastructura pentru camioane ecologice

Investițiile în infrastructură trebuie să fie accelerate pentru a sprijini adoptarea vehiculelor cu emisii reduse sau zero. Potrivit acestuia, este esențial ca Uniunea Europeană și guvernul italian să aloce fonduri mai mari pentru stațiile de reîncărcare și pentru incentive financiare mai puternice dedicate operatorilor de transport.

Deși luna februarie a anului acesta a adus o ușoară revenire pe piața camioanelor, perspectivele pe termen lung rămân incerte, iar redresarea completă depinde de politicile de sprijin, de stabilitatea pieței de vehicule comerciale și de capacitatea operatorilor de a se adapta la noile cerințe ecologice impuse la nivel european.

Comisia Europeană a publicat ieri, 11 iulie, mai multe măsuri menite să eficientizeze transportul de mărfuri și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES), prin oferirea de stimulente mai puternice pentru camioanele cu emisii scăzute și prin îmbunătățirea gestionării infrastructurii feroviare. Scopul este de a crește eficiența la nivelul sectorului transporturilor, astfel încât să poată contribui la obiectivul de reducere a GES cu 90% până în 2050, așa cum este stabilit în Pactul Verde European, permițând, în același timp, creșterea economică la nivelul pieței unice a UE.

Peste 50% din marfă este transportată la nivelul UE pe rutier (potrivit cifrelor din 2020), generând emisii considerabile de gaze cu efect de seră. Propunerea Comisiei prevede revizuirea Directivei actuale privind masele și dimensiunile, astfel încât să se permită o greutate suplimentară pentru vehiculele care utilizează tehnologii cu emisii zero (mai ales că sistemul electric de propulsie crește greutatea proprie a vehiculului). Se va stimula astfel trecerea la vehicule cu tehnologii mai curate, care vor avea sarcină utilă mai mare decât cea a modelelor convenționale. De asemenea, va fi încurajată adoptarea unor cabine mai aerodinamice și a altor dispozitive de economisire a energiei, nu numai îmbunătățind confortul și siguranța șoferului, dar și creșterea eficienței grupurilor motopropulsoare cu emisii zero.

Pentru a încuraja transportul intermodal cu o unitate de marfă standardizată (cum ar fi o remorcă container), camioanele, remorcile și semiremorcile vor avea voie să transporte o greutate suplimentară.

Înălțimea suplimentară va facilita și transportul containerelor cu boxuri înalte, amplasate pe vehicule standard.

Propunerea va oferi claritate cu privire la utilizarea în traficul transfrontalier, în anumite condiții, a vehiculelor mai grele și mai lungi, care sunt deja permise astăzi în unele state membre. Statele membre care permit utilizarea sistemelor modulare europene (EMS) vor putea, de asemenea, să le utilizeze în operațiuni internaționale de transport între state învecinate, fără a fi nevoie de un acord bilateral și fără restricții de trecere a frontierei. Acest lucru va însemna că aceeași cantitate de marfă va putea fi transportată în mai puține călătorii.

Comisia mai propune adoptarea CountEmissionsEU, o metodă standardizată pentru calculul emisiilor GES pentru companiile care aleg să publice aceste informații sau cărora li se cere să le comunice, din motive contractuale. Metodologia propusă se bazează pe standardul ISO/CEN recent adoptat pentru cuantificarea și raportarea GES rezultate din lanțurilor de transport de pasageri și mărfuri. Datele fiabile cu privire la emisiile totale („door-to-door“) vor permite operatorilor să-și evalueze serviciile și să le permită consumatorilor să facă alegeri informate cu privire la opțiunile de transport și livrare.

Referitor la transportul feroviar, CE recunoaște că investițiile în infrastructură sunt costisitoare. Pe de altă parte, rețeaua existentă este tot mai aglomerată. Regulamentul propus va optimiza utilizarea acestora, va îmbunătăți coordonarea transfrontalieră, va crește punctualitatea și fiabilitatea și, în cele din urmă, va atrage mai multe companii de transport de marfă pe calea ferată. Pasagerii vor beneficia la rândul lor de servicii feroviare suplimentare, deoarece capacitatea rețelei va fi mai bine utilizată, având un impact pozitiv asupra serviciilor transfrontaliere, permițând conexiuni mai frecvente și rezervarea mai devreme a biletelor, printre altele.

Normele actuale privind managementul capacității sunt decise anual, la nivel național și manual. Acest lucru nu favorizează traficul transfrontalier, deși aproximativ 50% din transportul feroviar de marfă depășește granițele naționale. Abordarea fracturată duce la întârzieri la frontiere, ceea ce  împiedică funcționarea pieței unice. Întârzierile din cauza aglomerației cauzate de lucrările de întreținere necoordonate sunt, de asemenea, frecvente.

Propunerea pentru un regulament privind utilizarea capacității infrastructurii feroviare în spațiul feroviar unic european se bazează pe reproiectarea orarului condus de industrie. Scopul este de a răspunde mai bine diferitelor nevoi ale sectorului feroviar: orare stabile și rezervare anticipată a biletelor pentru serviciile de pasageri și circulația flexibilă a trenurilor, adaptată lanțurilor de aprovizionare just-in-time pentru expeditorii de marfă.

Propunerile CE vor fi acum analizate de Parlamentul European și de Consiliu, în cadrul procedurii legislative ordinare.

În completare, Comisia intenționează să revizuiască Directiva privind transportul combinat în cursul acestei luni, pentru a-l face mai competitiv.

Pachetul propus completează, de asemenea, propunerea Comisiei de a actualiza politica rețelei transeuropene de transport (TEN-T) prin stimulente și cerințe pentru dezvoltarea infrastructurii și printr-o mai bună integrare a diferitelor moduri într-un sistem de transport multimodal. Tehnologiile digitale ajută, de asemenea, la creșterea eficienței, inclusiv Sistemul european de gestionare a traficului feroviar și cuplarea automată digitală pentru calea ferată, Regulamentul privind informațiile privind transportul electronic de marfă și Mediul ferestrei unice maritime europene.

Transportul de mărfuri este coloana vertebrală a pieței unice a UE, susține aprovizionările și permite companiilor europene să-și vândă produsele pe tot continentul (și nu numai). Aproximativ 6 milioane de persoane din toată Uniunea au lucrat în acest sector în 2020.

Dar transportul de marfă este, de asemenea, responsabil pentru peste 30% din emisiile de CO2 din transport. Și pe măsură ce economia UE crește, este posibil ca emisiile să crească dacă nu sunt puse în aplicare măsuri de decarbonizare: transportul de marfă este de așteptat să crească cu aproximativ 25% până în 2030 și cu 50% până în 2050.

Pachetul de propuneri al Comisiei face parte dintr-un efort mai amplu de a face mobilitatea și transportul mai sustenabile, în cadrul Fit for 55. În perioada următoare se așteaptă măsuri concrete care să vizeze stațiile de reîncărcare și realimentare cu energie electrică și respectiv utilizarea combustibililor durabili în aviație și în transportul maritim.