Guvernul federal din Germania a adoptat un pachet de măsuri menite să sprijine agenții economici – reducerea impozitului pe electricitate, modificarea legii lanțului de aprovizionare și legea de implementare a CSRD – dar ele sunt prea prudente, nu au efect asupra industriei de logistică și nu permit creșterea firmelor, deoarece nu sunt suficiente, este de părere federația operatorilor logistici și expeditorilor germani DSLV. Un lucru care s-ar putea face în plus ar fi să se includă și expedițiile și logistica în rândul domeniilor de activitate unde se reduc costurile cu energia.

Impozitul pe energie electrică urmează să fie diminuat de la 20,50 de euro/MWh în prezent la rata minimă de impozitare din UE, de 0,50 de euro/MWh, dar numai pentru firmele care fac producție, agricultură și silvicultură. Deci aproape toate serviciile, inclusiv industria de transport și logistică, nu vor beneficia de această reducere, în ciuda cererii tot mai mari de energie electrică pentru menținerea lanțurilor de temperatură controlată în depozit și transport, pentru funcționarea facilităților de depozitare și manipulare și pentru electrificarea flotei de camioane care se încarcă de la facilitățile proprii ale firmelor.

În opinia DSLV, este de neînțeles că o industrie cheie precum logistica ar trebui să continue să plătească rata maximă de impozitare pentru energie electrică și în același timp guvernul federal să presupună că transportul de marfă va fi în curând în mare parte alimentat electric. Deoarece reducerea taxelor este întotdeauna un instrument de stimulare mai bun decât subvențiile.

Nici amendamentele la legea Due Diligence pentru lanțul de aprovizionare (LkSG) nu favorizează mult economia, deoarece abolirea retroactivă a obligațiilor de raportare și reducerea infracțiunilor administrative supuse sancțiunilor indică o direcție bună, dar au o contribuție prea mică la reducerea poverii birocratice asupra companiilor. Gestionarea și analiza riscurilor, măsurile de prevenire și corectare și procedurile de plângere trebuie în continuare să fie complet documentate, iar riscurile de excludere în contractele publice rămân. Deci desființarea obligațiilor de raportare trebuie să fie însoțită de abolirea obligațiilor de documentare. În aceste condiții, guvernul federal nu simplifică legea, ci consolidează jungla existentă a obligațiilor de diligență și de documentare, sunt de părere reprezentanții DSLV. Aceștia mai cred că Germania trebuie să militeze la Bruxelles pentru o simplificare a legislației europene privitoare la sustenabilitatea corporativă și amintesc că atunci când a fost creat LkSG au cerut să fie exceptate firmele care lucrează exclusiv cu parteneri din țări cu un statut legal și de protecție identic (cel puțin toate statele membre UE).

În ceea ce privește legea de implementare a CSRD, în opinia DSLV trebuie să se țină cont de intențiile de dereglementare europene, iar implementarea prietenoasă cu mediul de afaceri a raportării de sustenabilitate europene anunțate trebuie să realizeze mai mult decât o simplă schimbare a obligațiilor de raportare: trebuie să aducă praguri mai mari, limite clare pentru interogările de date pe lanțul de aprovizionare și protecția eficientă a secretelor comerciale. În plus, trebuie adoptată o simplificare substanțială a procedurii omnibus de la Bruxelles, așa cum au convenit liderii parlamentari ai coaliției guvernamentale.

În Belgia au fost înmatriculare în primul semestru din 2025, conform Asociației Europene a Producătorilor Auto (ACEA), 74 de camioane electrice de peste 16 t, aproape cât în întregul 2024. Totuși, în opinia federației transportatorilor belgieni FEBETRA, încă este doar o picătură într-un ocean, adică 1,7% din numărul de camioane grele nou înmatriculate în această țară.

Situația este similară în toată Europa, unde vehiculele diesel continuă să domine categoric piața, ceea ce nemulțumește Comisia Europeană, care se gândește ca firmele cu peste 10 camioane să fie obligate să cumpere un anumit număr de utilitare grele și ușoare cu emisii zero.

Propunerea oficială ar urma să apară până la final de 2025, așa cum v-am informat și cu alte ocazii, iar FEBETRA nu este de acord cu această idee, deoarece, în opinia sa, această obligație este contraproductivă și, în loc să accelereze ecologizarea, va duce la amânarea investițiilor și la învechirea treptată a flotei actuale.

Asociația amintește, dacă mai era nevoie, cât de mici sunt marjele de profit în transport, acesta fiind un alt motiv serios pentru care camioanele electrice, de 2,5-3 ori mai scumpe decât cele diesel, sunt pur și simplu inaccesibile. Și chiar dacă o firmă ar avea puterea financiară de a face astfel de investiții, cum va folosi mașinile respective dacă beneficiarii serviciilor nu vor fi dispuși să plătească tarife mai mari pentru livrări fără emisii?

În ceea ce privește companiile care fac transport internațional, există prea multe restricții operaționale, deci folosirea camioanelor electrice este și mai improbabilă. 

FEBETRA este de părere că o soluție mai bună decât să se impună cote de camioane electrice ar fi să se ofere stimulente inteligente care să încurajeze transportatorii să facă din proprie inițiativă astfel de investiții. „Aceasta este calea de a face progrese reale, o poziție pe care am exprimat-o și în timpul rundei de consultare a Comisiei Europene din vară și pe care o vom repeta în continuare tuturor organismelor implicate în dosar.“