Procuparea pentru sustenabilitate nu este filantropie, ci o obligație legală. Uniunea Europeană face presiuni pentru reducerea amprentei de carbon, iar companiile trebuie să își autoevalueze procesele interne, pentru a vedea cât de prietenoase sunt cu mediu. Raportarea de sustenabilitate (ESG) este obligatorie din acest an pentru toate societățile care au peste 50 de angajați, iar procedura în sine este greoaie și necesită multe resurse doar pentru simpla documentare a activității. Pe de altă parte, în lupta pentru decarbonizare, UE vine și cu un oarecare sprijin, statele membre având posibilitatea susținerii achiziției de vehicule cu zero emisii prin compensarea diferenței de tehnologie. România a pregătit (cu o întârziere de doi ani față de alte țări occidentale) o schemă de ajutor de stat pentru achiziția de vehicule electrice de transport marfă, însă aprobarea ei întârzie din motive de formă, nu de fond. Partea bună este că avem timp să ne inspirăm din practica celor mai avansați în acordarea de subvenții pentru camioane electrice, iar polonezii au adoptat un normativ cu multe probleme practice pentru beneficiari.
Despre toate acestea am discutat în cadrul panelului de sustenabilitate, la Gala Tranzit Logistică, alături de Ana Maria Iordache, Avocat Partener PricewaterhauseCoopers România, Florin Stan, Transport & Fleet Manager PepsiCo, și Artur Kalisiak, reprezentantul Asociației de Transport și Logistică din Polonia (TLP).
Tranziția energetică ar putea trece în plan secund din cauza războiului din Ucraina și a taxelor instituite de administrația Trump, dar rămâne una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat vreodată sectorul transporturilor, este de părere Philippe Degraef, directorul asociației belgiene FEBETRA. Acesta mai amintește că, având o flotă formată aproape 100% din camioane diesel clasice, este imposibil ca Belgia să atingă obiectivele stabilite în legislația privitoare la climă.
Potrivit cifrelor publicate recent de federația producătorilor europeni ACEA, doar 1% din totalul vehiculelor grele de peste 16 t nou înmatriculate în această țară în 2024 au fost electrice și, chiar și în regiunile în care sunt disponibile subvenții, cum ar fi Flandra, costurile totale rămân o problemă majoră, în special pentru transportatorii mici, care, în cea mai mare parte, nu au resursele financiare necesare pentru a cumpăra camioane cu emisii zero și stații de încărcare și nici spațiu suficient pe acoperiș pentru a-și genera propria energie folosind panouri solare.
Deci IMM-urile din Belgia – categorie în care se încadrează cele mai multe firme belgiene de transport – nu vor reuși să facă tranziția verde fără măsuri suplimentare care să țină cont de contextul specific în care își desfășoară activitatea. Prin urmare, FEBETRA salută inițiativa europeană de a înființa un fond pentru climatul social în contextul introducerii ETS2 în 2027, fond care să fie folosit parțial pentru a satisface nevoile specifice ale microîntreprinderilor vulnerabile și a le ajuta să ia cele mai bune decizii legate de sustenabilitate.
Asociația își exprimă speranța că nu se va ajunge la discuții lungi despre cum să fie repartizat acest buget între diferite autorități implicate – deoarece Belgia are structuri de stat complexe și diverse instituții guvernamentale – și că factorii de decizie vor conveni asupra unui plan integrat de climat social, în care cele trei regiuni ale țării să aibă aceeași definiție pentru „microîntreprinderi vulnerabile”.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit